Cultură și societate

Când ne confruntăm cu propria fragilitate, cu greu putem să o asumăm pe deplin. Încercăm cu disperare să o ascundem sau căutăm, în schimb, să adoptăm diferite forme de activism. Acestea sunt tot atâtea încercări mascate, adesea zadarnice, de a fugi de noi înșine. Or, Dumnezeu ne așteaptă așa cum suntem. El ne caută tocmai în miezul fragilității noastre. Cartea de față ne invită la împăcarea cu noi înșine, la întâlnirea profundă cu Dumnezeu, care se petrece tocmai la nivelul fragilității noastre. Ne este astfel deschisă o cale de coborâre progresivă în adâncul inimii noastre, în acest loc profund al vulnerabilității în care se manifestă prezența, ea însăși infinit vulnerabilă, a lui Dumnezeu care ne eliberează, ne întărește și ne face fericiți. Dar pentru a trăi această experiență de îndreptare, trebuie să abandonăm falsele noastre certitudini și, pur și simplu, să ne lăsăm, smeriți, călăuziți de Dumnezeu. Ni se oferă astfel o cale autentică de eliberare, prin care lăsăm puterea lui Dumnezeu să se manifeste în slăbiciunile noastre.

„Revoluția sensului demonstrează că leadershipul nu se rezumă doar la ra­țiune, ci ține și de spirit. Cartea lui Fred arată cum, atunci când stabilim obiective care ne reflectă atât valorile, cât și interesele – atunci când echipele noastre se străduiesc să aibă împreună un impact pozitiv asupra lumii – putem dobândi mai mult decât succesul. Putem descoperi un scop mai măreț și un sens superior.”

Sheryl Sandberg, COO al Facebook și fondatoare a LeanIn.org și OptionB.org

„În această carte am să vă arăt cum să puneţi de acord interesul personal şi misiunea organizaţiei, reunindu-le în ceva mult mai com­plex, mai satisfăcător şi mai durabil. Am să vă arăt cum să mobilizaţi o organizaţie pentru a deveni o sursă durabilă de bine în lume, gene­rând un uriaş sentiment de împlinire, slujire şi bucurie în toţi mem­brii asociaţiei. În acest sens am să vă arăt pas cu pas, în mod practic, cum să vă confruntaţi cu problemele personale şi să îmbrăcați cu adevărat haina de lideri ‘respons-abili’ – capabili să alegeți cum să răspundeți fiecărei situații.”

Fred Kofman

Episodul de podcast, din seria Revoluția sensului, cu Prof.Dr. Dumitru Borțun, poate fi urmărit aici: https://bit.ly/Revolutia-Sensului

Claire Aubé s-a întâlnit cu douăsprezece persoane care au suferit diverse traume, a știut să le asculte cu atenție și empatie, adresându-le de fiecare dată întrebări pertinente, adesea incisive, dar niciodată deplasate. Autoarea a reușit să-i facă să vorbească pe niște oameni afectați de suferințe foarte diferite: abandonarea sau maltratarea în copilărie, părăsirea de către partenerul de viață, bolile grave, moartea unei persoane apropiate, handicapul, sărăcia extremă, criza existențială sau manipularea psihologică. De-a lungul încercărilor prin care au trecut, acești oameni și-au descoperit resurse interioare nebănuite pe care le-au dezvoltat apoi într-un mod remarcabil, fie că a fost vorba de artă, de umor sau de reflectarea asupra sensului existenței. Așadar, la baza rezilienței se află o îmbinare subtilă între, pe de o parte, întâlniri și legături create – ceea ce reprezintă latura interpersonală a rezilienței – și un travaliu interior și o căutare a sensului vieții, pe de altă parte, ceea ce constituie latura ei intrapersonală.

Jacques Lecomte

Episodul de podcast, din seria Reziliența prin cultură, cu dl. Lucian Negoiță, poate fi urmărit aici: https://bit.ly/3fBo49U

Autori: Ken Jennings    |    John Stahl-Wert

„Când au scris Liderul slujitor, Ken Jennings și John Stahl-Wert nu doar au surprins exact practicile esențiale de leadership care sunt definitorii pentru toți liderii extraordinari, dar au și oferit un parcurs practic pentru învățare și creștere, pe care îl putem urma spre a ne ameliora stilul de leadership de fiecare zi. [...] Ei au aprofundat cercetările în interiorul organizațiilor din unele dintre cele mai mari companii din lume, verificându-și iar și iar concluziile. Petrecând mii de ore în prezența unor lideri excepționali de business și organizaționali, și-au îmbogățit înțelegerea despre felul cum funcționează leadershipul adevărat.”

Ken Blanchard

Autor: Boris Cyrulnik

Boris Cyrulnik și Tzvetan Todorov au traversat epoca urmând traiectorii diferite, dar amândoi au devenit gânditori validați de public și observatori angajați ai societăților noastre. Atât unul, cât și celălalt au cunoscut totalitarismul și încearcă să înțeleagă ce anume ne poate permite să rezistăm terorii. Acestea sunt motivele care stau la baza dialogului de față despre capacitatea oamenilor de a rezista „barbariei” sau de a-i cădea pradă, în momentul în care o Europă afectată de atentate își pune întrebări în legătură cu viitorul ei.

Nicolas Truong

Prin armonioasa traducere a lui Corneliu Coposu, poemul If de Rudyard Kipling își dezvăluie noi ecouri și semnificații, îndemnându-ne să ne înălțăm privirea spre orizontul pur și nobil al cumpătării stoice, dincolo de nuanțele și limitările ipoteticului „dacă”. 

Într-o epocă în care micro-analizele sunt preferate survolărilor erudite ale marilor întrebări, Rémi Brague propune, cu îndrăzneală intelectuală, o amplă reflecție asupra fundamentelor culturii, desfășurată în trei volume.

Maritain nu se mulțumește cu observații generale; împreună cu pedagogii clasici, consideră că, pentru a da unei societăți și, mai ales, unei democrații, substratul de valori comune indispensabile echilibrului său, educația este „instrumentul primordial”.

Guy Avanzini

Convorbirile reunite în acest volum țin de o perioadă în care Ricoeur crede că e posibil să se facă din nou auzit în Franța. Iar ceea ce se face auzit nu este „moderația” sau „ecumenismul” care au fost de atâtea ori „reproșate” filosofului, ci metoda pe care o aplică fiecăreia dintre intervențiile sale. Una dintre caracteristicile gândirii lui Ricoeur este aceea de a nu separa studiul unei probleme (voința, interpretarea, acțiunea, timpul) de întrebările legate de metodă. Nu există o separație între ceea ce face filosofia și reflecția despre ceea ce ea poate să facă.

Michaël Fœssel

În opinia mea, noțiunea de om capabil este una centrală, pentru că ea îmi permite să reunesc, pe de o parte, ceea ce aș putea numi o antropologie – un fel de descriere generală a ce înseamnă a fi om – și, de cealaltă parte, o morală, în măsura în care omul este în mod esențial demn de respect, atâta timp cât disting în el capacitatea de a fi el însuși. Din acest punct de vedere, aș adopta ca primă maximă a acțiunii mele următoarea formulare: orice altă viață, prin capacitățile sale, este la fel de importantă ca a mea. În plus, ceea ce constituie umanitatea omului, ceea ce îl face demn de respect, nu poate fi determinat doar din punct de vedere moral, ci și politic, cetatea devenind astfel mediul în care capacitățile umane pot fi dezvoltate.

Paul Ricœur