COLINDE ȘI DARURI DE VEGHE
Citește câteva pagini
Nou

COLINDE ȘI DARURI DE VEGHE

„Pornind, în anumite limite, de la substanța colindei religioase populare, Monica Pillat izbutește performanța rară de a trata subiectiv și foarte personal sensul acesteia, conferindu-i în efigie valoarea unui drum care duce de la ceasul sfânt al Nașterii la acela al Învierii Domnului. Monica Pillat are nu o dată, fulgerător, conștiința că drumul spre Dumnezeu trece prin starea de veghe, ceea ce ne duce cu gândul la spusele lui Iisus: «Stați treji… că nu știți ziua, nici ceasul când vine Fiul Omului».”

Viorica Nișcov

36,00 RON
cu TVA

„Pornind, în anumite limite, de la substanța colindei religioase populare, Monica Pillat izbutește performanța rară de a trata subiectiv și foarte personal sensul acesteia, conferindu-i în efigie valoarea unui drum care duce de la ceasul sfânt al Nașterii la acela al Învierii Domnului. Monica Pillat are nu o dată, fulgerător, conștiința că drumul spre Dumnezeu trece prin starea de veghe, ceea ce ne duce cu gândul la spusele lui Iisus: «Stați treji… că nu știți ziua, nici ceasul când vine Fiul Omului». Cel care veghează e dăruit. De aici, și titlul cărții de față, Colinde și daruri de veghe. Poemele care compun acest ciclu sunt, dincolo de tema fundamentală a Nașterii pruncului Iisus – sau poate tocmai de aceea –, străbătute de o vibrație intensă de credință și aproape de jubilație în fața miracolului care ni s-a dăruit. Ele sunt scrise cu o smerenie plină de grație și delicatețe.”

Viorica Nișcov

CDV-MP
Fișa tehnică
An apariție
2023
Prefață de
Viorica Nișcov
ISBN
978-630-6543-40-3
Format
125 x 190 mm
Număr pagini
104
Tip copertă
Cartonată

„Simt boare de colinde

Înconjurându‑mi bradul,

Din glob, clipeşte, neagră,

Pisica de‑altădată,

Pe crengi, lângă beteală,

Văd zâmbetul bunicii

Şi ochii stinşi ai tatei

Învie‑n raza Stelei.”

                                    Crăciun

 

„Deschide poarta, Doamne,

Mi‑e frig, sunt rătăcită,

Ia‑mă la Tine‑n suflet

Şi ţine‑mă aproape,

De‑atât amar de vreme,

N‑am mai simţit lumină.”

                                    Deschide…

 

„După Steaua călătoare,

Am plecat cu mic, cu mare,

Ba cu pasul, ba cu gândul,

Să‑L vedem şi noi pe Blândul

Dumnezeu cum se‑ntrupează

Şi în noapte scânteiază.”

                                    După Steaua călătoare

 

„E‑atâta linişte în mine,

Că Îl aud pe Dumnezeu

Cum se opreşte să respire

În tinda sufletului meu.”

                                    Liniște