Școala fragilității
16,00 RON
20,00 RON
-20%
COLINDE ȘI DARURI DE VEGHE
„Pornind, în anumite limite, de la substanța colindei religioase populare, Monica Pillat izbutește performanța rară de a trata subiectiv și foarte personal sensul acesteia, conferindu-i în efigie valoarea unui drum care duce de la ceasul sfânt al Nașterii la acela al Învierii Domnului. Monica Pillat are nu o dată, fulgerător, conștiința că drumul spre Dumnezeu trece prin starea de veghe, ceea ce ne duce cu gândul la spusele lui Iisus: «Stați treji… că nu știți ziua, nici ceasul când vine Fiul Omului».”
Viorica Nișcov
36,00 RON
cu TVA
„Pornind, în anumite limite, de la substanța colindei religioase populare, Monica Pillat izbutește performanța rară de a trata subiectiv și foarte personal sensul acesteia, conferindu-i în efigie valoarea unui drum care duce de la ceasul sfânt al Nașterii la acela al Învierii Domnului. Monica Pillat are nu o dată, fulgerător, conștiința că drumul spre Dumnezeu trece prin starea de veghe, ceea ce ne duce cu gândul la spusele lui Iisus: «Stați treji… că nu știți ziua, nici ceasul când vine Fiul Omului». Cel care veghează e dăruit. De aici, și titlul cărții de față, Colinde și daruri de veghe. Poemele care compun acest ciclu sunt, dincolo de tema fundamentală a Nașterii pruncului Iisus – sau poate tocmai de aceea –, străbătute de o vibrație intensă de credință și aproape de jubilație în fața miracolului care ni s-a dăruit. Ele sunt scrise cu o smerenie plină de grație și delicatețe.”
Viorica Nișcov
Fișa tehnică
- An apariție
- 2023
- Prefață de
- Viorica Nișcov
- ISBN
- 978-630-6543-40-3
- Format
- 125 x 190 mm
- Număr pagini
- 104
- Tip copertă
- Cartonată
„Simt boare de colinde
Înconjurându‑mi bradul,
Din glob, clipeşte, neagră,
Pisica de‑altădată,
Pe crengi, lângă beteală,
Văd zâmbetul bunicii
Şi ochii stinşi ai tatei
Învie‑n raza Stelei.”
Crăciun
„Deschide poarta, Doamne,
Mi‑e frig, sunt rătăcită,
Ia‑mă la Tine‑n suflet
Şi ţine‑mă aproape,
De‑atât amar de vreme,
N‑am mai simţit lumină.”
Deschide…
„După Steaua călătoare,
Am plecat cu mic, cu mare,
Ba cu pasul, ba cu gândul,
Să‑L vedem şi noi pe Blândul
Dumnezeu cum se‑ntrupează
Şi în noapte scânteiază.”
După Steaua călătoare
„E‑atâta linişte în mine,
Că Îl aud pe Dumnezeu
Cum se opreşte să respire
În tinda sufletului meu.”
Liniște
