Noi apariții
Furnizori
Nici un furnizor
Constantin Eretescu
Constantin Eretescu este etnolog, antropolog și scriitor, fiind recunoscut drept una dintre cele mai importante personalități ale exilului românesc din America. Refugiat din Basarabia natală la vârsta copilăriei, și-a continuat studiile în România, unde, în 1961, a absolvit Facultatea de Filologie a Universității din București, iar în 1976 a obținut titlul de doctor în științe filologice. Discipol al profesorului Mihai Pop, reputat folclorist și antropolog, Constantin Eretescu a fost cercetător științific la Institutul de Etnografie și Folclor din București (1964-1979) și profesor invitat la Universitatea Bloomington, Indiana (1971). În 1980, a emigrat în SUA, unde, în perioada 1983-1992, a editat ziarul Lupta, publicație a exilului românesc, iar între 1986 și 1996, a predat cursuri de antropologie culturală la „Rhode Island School of Design” din Providence. Dintre volumele publicate amintim: Noaptea, Hiatus, Providence, 1988; Pensiunea Dina (Jurnal de emigrație), Editura Fundației Culturale Române, 1995; În căutarea Alexandrei, Editura Cartea Românească, București, 1999; Dezvăluirile târzii ale unui pretins martor ocular, Criterion Publishing, Atlanta, 2000; Pasărea de fier și fluturii, Editura Cartea Românească, București, 2001; Fețele lui Ianus. America văzută de aproape, Editura Fundației Culturale Române, 2001; A doua naștere, Editura Humanitas, București, 2012; Sala de așteptare, Editura Eikon; București, 2014; Turnul de veghe. Jurnal de exil, Editura Vremea, București (I – 2013, II-III – 2016, IV-2019).
Capcana
Scris într-un stil alert și captivant, romanul Capcana este construit pe un scenariu polițist. O crimă petrecută în America zilelor noastre constituie pretextul unor explorări profunde și intime ale personajului principal, Zachary Shepherd, asupra condiției exilului și exilatului.
EXILUL CA METAMORFOZĂ — Articole politice și literare
Exilul lucrează asupra oamenilor, îi schimbă în altceva decât erau înainte, îi supune cu deosebire unui lung șir de metamorfoze personale și intelectuale – este una dintre concluziile la care ajunge, în paginile acestui volum erudit, Constantin Eretescu, etnolog, antropolog și scriitor, recunoscut drept una dintre cele mai importante personalități ale exilului românesc din America.
FATA PĂDURII ȘI OMUL NOPȚII — În compania ființelor supranaturale
Timpul prezent constată o graduală retragere a supranaturalului în zona ficțiunii. Mai există însă spații privilegiate, în matca gândirii populare, în care au loc întâlniri cu ființe supranaturale.
Folclorul literar al românilor. O privire contemporană
În cadrul culturii digitale globale în care trăim, folclorul poate părea unora un subiect mai aproape de tradiție și de istorie decât de contemporaneitate și de noutate.
Moartea lui Patroclu
Studiile și articolele de etnologie ale lui Constantin Eretescu, reunite în volumul Moartea lui Patroclu, deschid noi perspective asupra culturii și civilizației de tip tradițional, căutând răspunsuri la neliniștitoarea întrebare despre posibilitatea supraviețuirii acestei forme de spiritualitate într-o lume globală. Diversitatea temelor tratate, rigoarea investigației metodologice și preocuparea de a reconstitui o galerie de biografii esențiale pentru domeniul de studiu constituie premisele unei simbolice și pasionante călătorii printre marile mituri, rituri și ceremoniale care dau măsura umanului. Rezultatul minuțioaselor incursiuni întreprinse de Constantin Eretescu se adresează deopotrivă specialiștilor și cititorilor interesați să descopere fundamentele culturii populare, de la ceremonialul funerar antic descris de Homer în Iliada până la o serie de abordări comparative ce relevă surprinzătoare similitudini între diferitele spații de gândire de astăzi.
ȘTIMA APEI — Studii de mitologie și folclor
Construit asemenea unui puzzle incitant, condus de firul roșu al etnografiei și folclorului, acest volum surprinde, în lentile metodologice erudit alternate, perspective inedite asupra registrelor infra și supra ale vieții spirituale colective. Străvechi tabuuri, cultul copacilor, ființe mitic-legendare precum Știma Apei și Fata Pădurii, anecdote, bancuri și legende urbane – producții folclorice mai puțin tratate în literatura clasică etnografică –, tot acest larg spectru tematic se regăsește lămurit de-a lungul unor analize cuprinzătoare și riguroase.