Noi apariții
Jean Daniélou
Jean Daniélou (1905–1974) a fost cardinal (1969), profesor la Institutul Catolic din Paris, membru al Academiei Franceze (1972), eminent specialist în istoria originilor creștinismului și patristică. Scrierile sale au contribuit esențial la studierea și promovarea operelor Părinților Bisericii în secolul al XX-lea: Platonisme et théologie mystique. Essai sur la doctrine spirituelle de saint Grégoire de Nysse (1944); Origène (1948); Bible et liturgie. La théologie biblique des Sacrements et des fêtes d’après les Pères de l’Église (1951); Essai sur le mystère de l’histoire (1953; Editura Universității din București, 1996); Dieu et nous (1956); Les Manuscrits de la mer Morte et les origines du christianisme (1957; Herald, 2008); Approches du Christ (1960); Les Symboles chrétiens primitifs (1961; Editura Amarcord, 1998); Nouvelle histoire de l’Église, t. I (L’Église des premiers temps, 1963; Editura Universității din București, 2006); Au Commencement. Genèse, I‒XI (1963; Sapientia, 2006); Et qui est mon prochain? Mémoires (1974).
ÎNGERII ȘI MISIUNEA LOR DUPĂ ÎNVĂȚĂTURA PĂRINȚILOR BISERICII
„În măsura în care suntem pe drum, orientați spre modelul nostru inaugural, îngerul ne apare în preajmă, ca o întruchipare a acestui model. A fi însoțit de înger înseamnă a umbla spre țintă cu țintă cu tot, a merge spre modelul care te însoțește. Avem un înger călăuzitor pentru că trăim, de la protopărinți încoace, sub regimul derivei; avem nevoie de un ghid, pentru că suntem, prin definiție, călători, ființe în trecere, duhuri itinerante.”
Andrei Pleșu