ROMÂNIA CA PROIECT — Studii despre o țară care a fost, care este și care ar putea fi
În această carte am inclus, cu unele modificări și cu actualizările necesare, texte pe care le-am publicat începând cu 1989 și care pot fi reunite sub titulatura „România ca proiect”. Ele abordează tradiția națională și identitatea românească din perspectiva imperativului modernizării României.
Dumitru Borțun
În această carte am inclus, cu unele modificări și cu actualizările necesare, texte pe care le-am publicat începând cu 1989 și care pot fi reunite sub titulatura „România ca proiect”. Ele abordează tradiția națională și identitatea românească din perspectiva imperativului modernizării României. Acest imperativ ne obligă la o analiză lucidă a trecutului nostru recent, marcat de ceaușism – o formă specifică de neostalinism. Consider necesar acest travaliu analitic, ca să putem transcende realitatea existentă și să proiectăm o realitate românească mai bună: o Românie încă inexistentă, dar posibilă. Dedic aceste pagini celor care suferă, speră și vor: suferă pentru stările anacronice din țara lor, speră într-un viitor mai bun și vor să contribuie la proiectarea acestui viitor. Așadar, cartea se adresează celor ce iubesc nu doar România care a fost și care este, ci și România care ar putea fi!
Dumitru Borțun
Fișa tehnică
- An apariție
- 2025
- ISBN
- 978-630-6543-71-7
- Format
- 140 x 205 mm
- Număr pagini
- 304
- Tip copertă
- Cartonată
Interesul public este cuantificabil şi măsurabil, căci el este o rezultantă vectorială a tuturor negocierilor care au loc în sfera publică, adică între agenţii politici, civici şi economici. Astfel, interesul public depăşeşte graniţele democraţiei reprezentative, indirecte, fiindcă dezbaterile au loc şi între scrutinele electorale, fiind şi o expresie a democraţiei participative, directe.
În variantă ei românească, „dictatura proletariatului” a fost cel mai distructiv regim politic din istoria noastră. El a funcţionat nu numai împotriva societăţii civile, ci şi împotriva existenţei umane ca atare. Literatura „obsedantului deceniu”, a cărei culme este romanul lui Marin Preda Cel mai iubit dintre pământeni (1980), depune o mărturie dureroasă despre cele afirmate mai sus, zugrăvind „era ticăloşilor” ca pe o lume „plină de dipsomani, parchinsonişti şi torţionari”, adică de beţivi, bolnavi şi călăi.
O societate care a coabitat două decenii cu un cult al personalităţii delirant, cum a fost cel al lui Ceauşescu, se poate întoarce, în alte condiţii prielnice, la o formă de monopolizare a puterii – dacă nu de către o singură persoană, atunci fie de către un grup structurat în jurul unei persoane, care poate fi un grup de oligarhi (oligarhie) sau un grup de tehnicieni (tehnocraţie), fie de către o structură instituţională loială unei persoane sau unui grup de persoane (birocraţie).
