Ion Pillat

Ion Pillat (1891–1945) este scriitor, publicist, traducător și editor, unul dintre cei mai de seamă reprezentanți ai vieții culturale românești din prima jumătate a secolului al XX-lea. Opera sa poetică se distinge printr-un rafinat lirism meditativ, evocând o atmosferă patriarhală ce se prelungește în tiparele eterne ale existenței. Începând din 1910, urmează studii de litere, istorie, geografie și drept la Sorbona, unde își susține apoi licența în litere (1913) și în drept (1914). Primele lui versuri datează din primăvara anului 1905, însă debutul publicistic are loc în ianuarie 1912, în revista Convorbiri literare. În același an, îi apare la Paris primul volum, intitulat Povestea celui din urmă sfânt, urmat tot atunci, la București, de ciclul Visări păgâne. În 1919, face parte, ca secretar, din delegația României la Conferința de Pace de la Paris. Conduce revistele Flacăra (în 1914, împreună cu Adrian Maniu și Horia Furtună) și Pleiada (în 1934, alături de N.I. Herescu și Vasile Voiculescu), iar între 1922 și 1924, împreună cu Tudor Arghezi și Vladimir Streinu, publică revista Cugetul românesc. Totodată, colaborează la numeroase publicații culturale interbelice, cu articole, traduceri și poezii. Dintre scrierile sale, amintim: Visări păgâne. Poezii. 1910-1912 („Minerva” – Institut de Arte Grafice și Editură, București, 1912), Eternități de-o clipă. Poezii (Institutul de Editură și Arte Grafice „Flacăra”, București, 1914), Amăgiri (Tipografia „Flacăra”, București, 1916), Grădina între ziduri (cu ilustrații de Jac Martin-Ferrières, Paris, 1919), Pe Argeș în sus (Cultura Națională, București, 1923), Biserica de altădată (Ed. Cartea Românească, București, 1926), Limpezimi (Ed. Scrisul Românesc, Craiova, 1928), Caietul verde. Versuri. 1928-1932 (Ed. Cartea Românească, București, 1932), Poeme într-un vers (Ed. Cartea Românească, București, 1936), Balcic (cu acuarele de Maria Pillat-Brateș, Ed. Scrisul Românesc, Craiova, 1940), Poezii, I-III (Fundația Regală pentru Literatură și Artă, 1944). În 1936, este ales membru corespondent al Academiei Române și i se decernează Premiul Național pentru Literatură.