Alex Ștefănescu

Alex Ștefănescu (1947-2024), scriitor, critic și istoric literar, unul dintre cei mai importanți și prolifici publiciști culturali români din ultimele decenii. În 1970, după absolvirea Facultății de Limba și Literatura Română la Universitatea din București, este cronicar literar la revista de cultură Luceafărul, contribuind totodată cu articole la publicații precum Tomis, România liberă și Magazin. În 1990, începe îndelungata sa colaborare la revista România literară, al cărei redactor-șef devine între anii 1995-2010. Opera sa impresionantă cuprinde peste 5.000 de articole și numeroase volume de critică și exegeză literară, monografii, culegeri de convorbiri, cărți de memorialistică, precum și monumentala lucrare Istoria literaturii române contemporane (1941-2000) (2005), pentru care a primit Premiul Uniunii Scriitorilor și Premiul Academiei Române. Totodată, pentru volumul Eminescu, poem cu poem. Postumele (2019) i s-au acordat Premiul „Cartea anului” al revistei România literară și Premiul pentru eminescologie, atribuit de Fundația „Credință și creație. Zoe Dumitrescu-Bușulenga – Maica Benedicta”. Scenariile sale de televiziune, realizate pentru emisiunile culturale ale unor posturi TV, au fost premiate, în 2004 și 2008, de către Asociaţia Profesioniştilor de Televiziune din România. A fost membru al Consiliului și al Comitetului Director al Uniunii Scriitorilor din România. Pentru întreaga activitate culturală, în anul 2000 i s-a decernat Ordinul Național „Serviciul Credincios”, în grad de Cavaler. Dintre scrierile sale, amintim: Preludiu (Ed. Cartea Românescă, 1977), Jurnal de critic (Ed. Cartea Românească, 1980), Dialog în bibliotecă (Ed. Eminescu, 1984), Introducere în opera lui Nichita Stănescu (Ed. Minerva, 1986), Întâmplări (Institutul European, 2000), Bărbat adormit în fotoliu. Întâmplări (Ed. Curtea Veche, 2010; ediția a II-a, 2011), Timp retrăit (Ed. Curtea Veche, 2022) etc.