Reziliența - Reconstruirea după un traumatism
Reziliența este fenomenul de refacere, reconstruire de sine după unul sau mai multe traumatisme. […] Ea se poate construi nu numai de-a lungul unui travaliu de doliu, ci și prin intermediul altor procese. Unii vor intra în reziliență pe calea unei convertiri religioase, alții datorită unei iubiri, alții, în fine, prin munca proprie, prin artă sau sport. […] Reziliența este un proces care se petrece de-a lungul întregii existențe. Există faze de reziliență elevată și faze de reziliență mai slabă. Pe scurt, nimic nu e niciodată pierdut, dar nu e nici pe deplin câștigat vreodată.
Episodul de podcast, din seria Reziliența prin cultură, cu dl. Lucian Negoiță, poate fi urmărit aici: bit.ly/Podcast-Lucian-Negoita
Reziliența este fenomenul de refacere, reconstruire de sine după unul sau mai multe traumatisme. […] Ea se poate construi nu numai de-a lungul unui travaliu de doliu, ci și prin intermediul altor procese. Unii vor intra în reziliență pe calea unei convertiri religioase, alții datorită unei iubiri, alții, în fine, prin munca proprie, prin artă sau sport. […] Reziliența este un proces care se petrece de-a lungul întregii existențe. Există faze de reziliență elevată și faze de reziliență mai slabă. Pe scurt, nimic nu e niciodată pierdut, dar nu e nici pe deplin câștigat vreodată.
Jacques Lecomte
Fișa tehnică
- Traducător
- Doina Jela
- An apariție
- 2020
- Ediție
- I
- ISBN
- 978-606-8944-17-3
- Format
- 10,8 CM x 17,8 CM
- Număr pagini
- 88
- Tip copertă
- Broșată
Reziliența este un proces care se petrece de-a lungul întregii existențe. Există faze de reziliență elevată și faze de reziliență mai slabă. Pe scurt, nimic nu e niciodată pierdut, dar nu e nici pe deplin câștigat vreodată. […] Reziliența este un proces care comportă suișuri și coborâșuri, și nu un statut sau o stare stabilă și definitivă. Trebuie să ne delimităm de ideea că există unele persoane reziliente și altele care n-ar fi în această situație. Reziliența se poate construi în cazul fiecărei persoane care a suferit, la fel cum poate să scadă la orice persoană care a avut și etape „mai” pozitive în unele momente.
Jacques Lecomte
Acum 30 de ani, o echipă americană a introdus pentru prima dată conceptul de reziliență studiind niște copii din insulele Hawaii. Cuvântul provine din limbajul ingineresc și a fost aplicat în psihologie și sociologie; și a corespuns cu adevărat unei realități care nu avea un nume. Expresia cea mai apropiată este, mi se pare, „travaliu de doliu.”
Putem trage de aici o concluzie: ceea ce construiește reziliența unui tânăr (legătura, legea și sensul) nu constituie, în cele din urmă, ceva atât de extraordinar. Sunt aceleași elemente care ajută un copil să se dezvolte armonios într-o familie fericită și care permit unui copil maltratat să se reconstruiască.