Noi apariții
CUVÂNTUL CARE ZIDEȘTE. Dialoguri
CREȘTINISMUL TIMPURIU ȘI PAIDEIA GREACĂ
SFINȚII PĂGÂNI AI VECHIULUI TESTAMENT
Jean Daniélou
Jean Daniélou (1905–1974) a fost cardinal (1969), profesor la Institutul Catolic din Paris, membru al Academiei Franceze (1972), eminent specialist în istoria originilor creștinismului și patristică. Scrierile sale au contribuit esențial la studierea și promovarea operelor Părinților Bisericii în secolul al XX-lea: Platonisme et théologie mystique. Essai sur la doctrine spirituelle de saint Grégoire de Nysse (1944); Origène (1948); Bible et liturgie. La théologie biblique des Sacrements et des fêtes d’après les Pères de l’Église (1951); Essai sur le mystère de l’histoire (1953; Editura Universității din București, 1996); Dieu et nous (1956); Les Manuscrits de la mer Morte et les origines du christianisme (1957; Herald, 2008); Approches du Christ (1960); Les Symboles chrétiens primitifs (1961; Editura Amarcord, 1998); Nouvelle histoire de l’Église, t. I (L’Église des premiers temps, 1963; Editura Universității din București, 2006); Au Commencement. Genèse, I‒XI (1963; Sapientia, 2006); Et qui est mon prochain? Mémoires (1974).
ÎNGERII ȘI MISIUNEA LOR DUPĂ ÎNVĂȚĂTURA PĂRINȚILOR BISERICII
„În măsura în care suntem pe drum, orientați spre modelul nostru inaugural, îngerul ne apare în preajmă, ca o întruchipare a acestui model. A fi însoțit de înger înseamnă a umbla spre țintă cu țintă cu tot, a merge spre modelul care te însoțește. Avem un înger călăuzitor pentru că trăim, de la protopărinți încoace, sub regimul derivei; avem nevoie de un ghid, pentru că suntem, prin definiție, călători, ființe în trecere, duhuri itinerante.”
Andrei Pleșu
SFINȚII PĂGÂNI AI VECHIULUI TESTAMENT
Sfinții păgâni ai Vechiului Testament este una dintre cărțile cele mai frumoase ale lui Jean Daniélou. Erudiția biblică și patristică, cercetările de istorie a religiilor din vremea sa și tradiția liturgică oferă elementele unei serii de portrete exegetice ale personajelor care, deși nu făceau parte din poporul ales, au avut o mare pondere simbolică și spirituală în istoria mântuirii: Abel, Enoh, Danel, Noe, Iov, Melchisedec, Lot și regina din Saba – unele bine-cunoscute, adevărate „metafore vii” ale culturii izvorâte din tradițiile iudaică și creștină, iar altele rămase într-o misterioasă penumbră.