SFÂNTUL DUH ÎN SPIRITUALITATEA ORTODOXĂ
În cultura ortodoxă românească, Natalia Manoilescu-Dinu, în pofida vizibilității limitate a contribuțiilor sale teologice din perioada comunistă, stă fără îndoială alături de personalități de anvergura Olgăi Greceanu.
În cultura ortodoxă românească, Natalia Manoilescu-Dinu, în pofida vizibilității limitate a contribuțiilor sale teologice din perioada comunistă, stă fără îndoială alături de personalități de anvergura Olgăi Greceanu. Discipolă a părinților Dumitru Stăniloae și Benedict Ghiuș, ea a ilustrat, prin altitudinea credinței și profunzimea reflecției teoretice, participarea deplină a femeii la gândirea teologică, oferindu-ne scrieri recunoscute acum, în condiții de libertate, drept lucrări de referință ale domeniului. Tema acestei cărți privește miezul însuși al credinței creștine din toate timpurile. Inspirată de teologia neo-patristică de expresie franceză și de Dogmatica părintelui Stăniloae, Sfântul Duh în spiritualitatea ortodoxă este o sinteză asupra viziunii care distinge Ortodoxia prin ceea ce are aceasta mai specific și mai profund. Cu măiestrie, Natalia Manoilescu‑Dinu ne conduce spre înțelegerea prezenței Duhului Sfânt în actul creației, în viața lui Hristos și în Biserica întemeiată vizibil la Cincizecime. Suntem invitați să parcurgem un itinerariu care reflectă nu numai adâncimile inepuizabile ale revelației, ci și transfigurarea trăită de cel care le contemplă.
Fișa tehnică
- Coordonator de colecție
- Miruna Tătaru-Cazaban
- An apariție
- 2023
- ISBN
- 978-630-6543-17-5
- Format
- 140 x 205 mm
- Număr pagini
- 136
- Tip copertă
- Cartonată
„Începând cu Cincizecimea, Sfântul Duh pregăteşte, în chip lent, mutaţia care va avea loc la sfârşitul veacurilor. Prezenţa Sfintelor Taine şi îndeosebi a Euharistiei constituie premisele îndumnezeirii omului şi ale transfigurării finale a cosmosului. Tainele reprezintă fermentul de incoruptibilitate inserat în vasele de lut. Rolul lor este de a purifica natura umană şi de a‑l face pe om pnevmatofor. […] Sfântul Duh va pregăti în două chipuri instaurarea Împărăţiei. Prin mijlocirea energiilor divine necreate, prezente în primul rând în Sfintele Taine ale Bisericii, El îl va sfinţi treptat pe om şi întreaga zidire. Misiunea Sa nu se va mărgini însă la această lucrare cu caracter ascuns, ci va avea, de asemenea, şi un aspect mai evident, căci, fiind Duhul Adevărului, El va lupta pentru a risipi himerele înşelătoare ce vor înrobi spiritele oamenilor şi va grăbi astfel a doua venire a lui Hristos, adică Parusia.”
„Duhul, Care cunoaşte ce urmăreşte Tatăl cu fiecare din noi, este în măsură să‑I ceară ceea ce îi lipseşte fiecăruia pentru a se mântui. Şi tot El ne învaţă să ne rugăm potrivit voii lui Dumnezeu. Patriarhul Calist spune că rugăciunea este «o adiere sfântă a Duhului ce suflă pururea în cel ce se roagă»”.
„Duhul, Care continuă să rămână nevăzut, chiar şi după Cincizecime, are drept misiune să‑L facă vizibil, în mod spiritual, pe Iisus. De aceea, sărbătoarea Cincizecimii are un caracter hristic. Este semnificativ că Sfântul Petru, în cuvântarea rostită îndată după ce a primit Duhul Sfânt, nu vorbeşte de Paraclet, ci de Hristos, a cărui dumnezeire a fost pusă în lumină prin coborârea Duhului.”
„Iisus nu S‑a mărginit să vorbească de venirea Paracletului, ci a şi schiţat în linii mari în ce va consta misiunea Sa. Lucrarea Sfântului Duh se va desfăşura în trei direcţii. În primul rând, ea îl va viza pe Hristos, Căruia Îl va da mărturie şi pe Care Îl va slăvi. După Înălţare şi Cincizecime, credincioşii Îl vor cunoaşte pe Hristos prin Duhul Sfânt, Care Se odihneşte, asemeni unei lumini, peste Iisus, punând în evidenţă dumnezeirea Sa. Sfântul Duh este lumina spirituală în care Se vede Hristos.”