Andrei Cornea

Andrei Cornea (n. 3 aprilie 1952) este istoric de artă, specialist în studii clasice, traducător, eseist, filosof și publicist, profesor emerit al Universității din București. Este absolvent al Institutului de Arte Plastice „Nicolae Grigorescu” (în prezent, Academia de Arte Frumoase din București), specializarea istoria și teoria artei (1975), și al Universității din București, specializarea filologie clasică (1980). Din 1994, este doctor în filologie clasică al Universității din București. A fost muzeograf la Muzeul Deltei din Tulcea (1975–1976) și la Muzeul Național de Artă (1976–1987), istoric de artă la Institutul de Istoria Artei (1987–1990), cercetător științific gr. I la Institutul de Studii Orientale „Sergiu Al-George” (1990–2007). A publicat peste 20 de volume de eseuri filosofice, studii culturale și proză literară, precum și numeroase articole privitoare la viața politică românească și la problematica filosofiei politice și morale, apărute în periodice culturale precum revista 22, Dilema veche, Observator cultural, Le Monde diplomatique etc. S-a remarcat prin contribuții filologice la diferite reviste academice de prestigiu, în dicționare și volume colective de istorie a filosofiei antice. A tradus din limba greacă veche operele lui Platon, Aristotel, Plotin, Epicur și Aristofan și a îngrijit importante ediții critice dedicate acestor filosofi și scriitori. Este membru al Uniunii Artiștilor din România, al Uniunii Scriitorilor Români, al Societății de Studii Bizantine, al Societății de Studii Clasice, al Societății Academice Române și membru fondator al Grupului pentru Dialog Social. A primit Premiul pentru cea mai bună carte a anului, acordat de Asociația Scriitorilor profesioniști din România, pentru volumul Platon. Filozofie și cenzură (1995), Premiul Asociației Jurnaliștilor Maghiari din România, pentru combaterea discriminării etnice (1995), Premiul Fundației „Gheorghe Ursu” (1996), Premiul Societății „Timișoara” (1997), Premiul revistei Cuvântul pentru cea mai bună carte de filosofie a anului, De la Școala din Atena la Școala de la Păltiniș (2005), Premiul revistei România literară pentru cea mai bună carte a anului, Când Socrate nu are dreptate (2006), Premiul „Petru Creția”, acordat de Muzeul Literaturii Române, pentru Plotin. Opere (2010), Premiul PEN România pentru volumul Miracolul. Despre neverosimila făptură a libertății (2015), Premiul „Omul cu dileme”, acordat de revista Dilema veche (2016), Premiul pentru proză al Uniunii Scriitorilor din România pentru romanul Lanțul de aur (1918).