Întâlniri cu Solomon Marcus (ediție 2011)

Volumul începe cu două texte semnate de Solomon Marcus, care ne ajută să-i înţelegem viaţa şi ideile călăuzitoare. Ele completează fericit prezentarea operei sale şi a impactului ei.

Titlul cărţii exprimă exact scopul urmărit: să strângă laolaltă mărturii din partea celor care s-au întâlnit, în cele mai variate împrejurări, cu Solomon Marcus. Varietatea celor peste 450 de răspunsuri provine, în primul rând, din varietatea preocupărilor lui Solomon Marcus, care a explorat, succesiv sau concomitent, domenii ale matematicii, lingvisticii, informaticii, poeticii, semioticii, antropologiei culturale, a aplicat matematica în ştiinţe ale naturii şi în cele ale societăţii, s-a preocupat de istoria şi de filosofia ştiinţei şi de relaţia ştiinţei cu literatura, cu arta şi cu religia, s-a implicat în problemele educaţiei (la toate nivelurile ei), în cele ale cercetării şi în cele ale stării culturale a societăţii. Cei care contribuie la realizarea volumului de faţă provin în principal din unul sau altul dintre domeniile specificate mai sus, adică, practic, din cvasitotalitatea domeniilor culturii: matematicieni, informaticieni, lingvişti, scriitori, oameni ai şcolii, mecanicieni, fizicieni, chimişti, ingineri, medici, istorici, sociologi, economişti, finanţişti, filosofi, arhitecţi, arheologi, muzicieni, jurnalişti; sunt prezenţi şi un geograf, un documentarist, un pictor, un logician, un regizor.

Cele mai multe dintre colaborări sunt rezultatul invitaţiei primite din partea editorilor. S-a considerat însă necesar ca lor să li se adauge şi altele: mărturii publice din partea unor personalităţi dispărute, cum ar fi foşti profesori ai lui Solomon Marcus, foşti colegi şi foşti discipoli de mare valoare, scriitori şi alţi oameni de cultură, cercetători, foşti studenţi ai lui Solomon Marcus etc.; reacţii semnificative identificate în presă, în reviste de cultură; recenzii şi citări semnificative, în reviste sau cărţi de cultură, în reviste sau cărţi de specialitate (la toate acestea, nu se punea problema de a le reproduce în totalitate; ele sunt de ordinul miilor, cum se poate vedea în prezentarea operei lui Solomon Marcus, în prima parte a lucrării; au fost reproduse, aproape la întâmplare, doar câteva, ca ilustrare a acestui tip de reacţii la activitatea sa).

Sunt reproduse şi fragmente din două scrisori personale: una, trimisă de la Departamentul de Matematică al Universităţii din California, San Diego, în 1991, de către fostul său student şi apoi doctorand, decedat între timp, Ştefan Buzeţeanu, iar cealaltă, recentă, din partea unui ţăran din judeţul Dolj, care s-a văzut dezarmat în a o lămuri pe nepoţica sa asupra faptului că regula de formare a numelor numerelor de la 11 la 19 este diferită de regula de formare a numelor numerelor de la 21 la 29.

Ana Blandiana: „Visez o lume în care poeții să facă spre matematică tot atâția pași câți a făcut S. M. spre poezie.”

Andrew Bruckner: „I learned a great deal from S. M’ work and correspondences.”

Dan Burghelea: „Va păstra cu siguranță un loc important nu numai în matematica românească, ci și în cultura românească în mare.”

Cristian S. Calude: „My roots: from Moisil to Marcus.”

Marcel Danesi: „A giant figure in semiotics […].”

Ciprian Foiaș: „The depth and originality of Marcus’ contributions along that extensive journey was dependent on his dedication to hard and sustained work, as well as on his high level of scholarship.”

Silviu Guiașu: „Nu a existat niciun alt profesor care să fi fost atât de apropiat de studenții săi ca S. M.”

Ionel Haiduc: „Campionul preocupărilor pentru calitatea activității din Academie, pentru calitatea celor propuși a fi primiți sau promovați în Academie, pentru calitatea publicațiilor Academiei.” 

Marius Iosifescu: „My first and unfortunately my last supervisor.”

Juhani Karhumaki: „For more than ten years, we in Turku (Finland) have had the unique honor and privilege to have a special guest in every June: Academician Solomon Marcus.” 

Jean-Marie Klinkenberg: „Le modèle le plus puissant jusqu’ici élaboré pour rendre compte des particularités du langage poétique […] est sans doute celui du mathématicien roumain S. M.” 

Richard L. Lanigan: „Friendship is almost instantaneous with S. M.”

Claude Lévi-Strauss: „Pour Monsieur S. M., qui comprend mieux que moi ce que j’ai voulu dire, en toute sympathie.”

Mircea Martin: „Contemporan cu propria-i posteritate.”

Gabriela Melinescu: „Poetica matematică mi se pare o carte unică prin strălucita ei luciditate.” 

Grigore C. Moisil: „Volumul Poetica matematică este datorat unui matematician care s-a făcut cunoscut lumii ştiinţifice internaţionale prin lucrările sale adânci de matematici pure şi prin contribuţia sa esenţială la constituirea unei ştiinţe noi, lingvistica matematică.” 

Virgil Nemoianu: „There is little doubt in my mind that, all in all, S. M. is one of the prominent thinkers of our time.”

Georges Nicolas: „What I found most astonishing was that, whenever we strayed into an impasse, his perception of it was immediate, suggesting another avenue.”

Miron Nicolescu: „Un matematician de un deosebit prestigiu […] dublat de un lingvist […].” 

Octav Onicescu: „Conferința colegului S. M. despre metoda științelor pilot trebuie înainte de toate lăudată pentru calitatea sa literară, pentru calitatea sa filozofică și pentru bogăția de informații pe care ni le aduce.”

Gheorghe Păun: „Poartă scântei şi praf de stele şi de inteligenţă în preajma sa.”

Susan Petrilli and Augusto Ponzio: „He has done pivotal research on the paradigmatic character of language in the universe in the human world, and specially in the present day culture.” 

Andrei Pleșu: „De o viață, asta face: încearcă să creeze punți într-o lume de insule.”

Laurențiu Popescu: „Cel mai tipic exemplu de ce înseamnă Academie: legătura dintre știință și artă.”

Sergiu Rudeanu: „Este Moisil al zilelor noastre.”

Marius Sala: „A deschis noi căi în cercetarea lingvistică, contribuind în mod esențial la modernizarea teoretică a disciplinei noastre.”

Arto Salomaa: „A great colleague and friend.”

Petr Sgall: „(S.M.) has brought substantial contributions to different aspects of the structure of language as well as of poetry.”

Sorin Solomon: „Unul din idolii mei intelectuali, de când eram copil.”

Eero Tarasti: „No other semiotician is so accurate and challenging in his reasoning about fundamental issues of our discipline. ”

Dilema Veche

Semiotica, între timp, nu mai e ce-a fost (dar a lăsat urme consistente!), iar studenţia noastră a rămas în urmă, cu modelele ei cu tot. Doar Solomon Marcus a rămas acelaşi: un savant adevărat, dar în acelaşi timp un om fermecător şi firesc. Sigur, „la bază“ e matematician, dar, de fapt, e inclasabil. Ideile sale sunt relevante şi utile în multe domenii, curiozitatea sa intelectuală nu are graniţe (Andrei Pleşu: „de-o viaţă, asta face – încearcă să creeze punţi într-o lume de insule“). Editura Spandugino a publicat de curând două volume excepţionale: Întâlniri cu/Meetings with Solomon Marcus, în care profilul complex, dar în acelaşi timp extrem de firesc al profesorului este pe deplin pus în valoare. Volumele conţin un „amestec“ de texte diferite – de la cronici la cărţile sale până la evocări amicale, de la un soi de „referate“ pe teme de matematică până la relatări ale foştilor studenţi. Dar tocmai asta dă farmec şi consistenţă volumelor: sunt peste 450 de contribuţii scrise de matematicieni, filozofi, lingvişti, istorici, medici, economişti, sociologi, scriitori etc. Din toată lumea. Simpla parcurgere a listei de nume e semnificativă: e acolo o întreagă elită ştiinţifică şi culturală care vorbeşte, firesc, despre bucuriile şi satisfacţiile de a-l fi cunoscut pe acest personaj unic al istoriei noastre intelectuale. Editura Spandugino a săvârşit un act rarisim în spaţiul nostru cultural: fără fasoane „omagiale“, ne-a restituit cu eleganţă o biografie intelectuală de mare clasă.

Mircea Vasilescu, „Un savant cool”, Dilema Veche, 21 decembrie 2011