Sfârșitul Creștinătății

Sfârșitul Creștinătății

„Aşa cum sugerează titlul cărţii redate acum cititorilor exigenți din România, filosofii creştini (cel puţin cei din aria catolicismului) îşi mai extrag optimismul doar din critica (aparent surprinzătoare) a noţiunii de civilizaţie creştină, echivalentă cu lunga perioadă post-constantiniană în care „Evanghelia a guvernat Statele”: dacă religia creştină are un viitor, el nu mai trebuie căutat, prin urmare, în resuscitarea „creştinătăţii” (în stilul medievalei Europa christiana), ci în reasumarea existențială şi liberă a mesajului evanghelic, dincolo de orice vanitate politică.”

Episodul de podcast, din seria Reziliența prin cultură, cu Teodor Baconschi, poate fi urmărit aici: https://youtu.be/32K0zjLgn7Q

18,00 RON
cu TVA
  • Security policy (edit with Customer reassurance module) Security policy (edit with Customer reassurance module)
  • Delivery policy (edit with Customer reassurance module) Delivery policy (edit with Customer reassurance module)
  • Return policy (edit with Customer reassurance module) Return policy (edit with Customer reassurance module)

„Aşa cum sugerează titlul cărţii redate acum cititorilor exigenți din România, filosofii creştini (cel puţin cei din aria catolicismului) îşi mai extrag optimismul doar din critica (aparent surprinzătoare) a noţiunii de civilizaţie creştină, echivalentă cu lunga perioadă post-constantiniană în care „Evanghelia a guvernat Statele”: dacă religia creştină are un viitor, el nu mai trebuie căutat, prin urmare, în resuscitarea „creştinătăţii” (în stilul medievalei Europa christiana), ci în reasumarea existențială şi liberă a mesajului evanghelic, dincolo de orice vanitate politică. Era creştină – ca supunere unanimă, prin voinţa Prinţului şi a monarhiei pontificale – s-a încheiat, dar acest exitus nu este neapărat o catastrofă, dacă ne gândim că Iisus Hristos însuşi le-a cerut ucenicilor săi să dea Cezarului ce e al Cezarului şi lui Dumnezeu ce este al lui Dumnezeu.”

Teodor Baconschi

Într-o suită de reflecții articulate în jurul marilor curente filosofice, istorico-religioase și socioculturale care au modelat civilizația creștină, începând din secolul al IV-lea și până în zilele noastre, Chantal Delsol cercetează, cu o remarcabilă luciditate, cauzele destrămării Creștinătății, precum și consecințele acestui fenomen asupra celor două domenii fondatoare ale existenței umane: morala și ontologia. Sub asaltul modernității, al ideilor raționaliste din Epoca Luminilor și al mișcării nihiliste din a doua jumătate a secolului trecut, Creștinătatea devine simbolul cetății asediate, manifestând, deopotrivă, încercări de reconciliere cu societatea actuală, dar și atitudini retractile, în spiritul conservării propriilor principii fundamentale. Răsturnarea vechilor ierarhii morale, criza profundă a conștiinței, mutațiile ireversibile ale paradigmei de gândire, metamorfoza valorilor și a normelor ce jalonau relația dintre Biserică și Stat – toate acestea constituie, neîndoios, semnele inversiunii normative a noului timp. Deși umanitatea se înclină adesea în fața cântecului de sirenă al utopiilor și al falselor speranțe, conștiința sacrului se reanimă necontenit, sub forma unei noi spiritualități.

SFC-0604
Fișa tehnică
Traducător
Teodor Baconschi
An apariție
2022
ISBN
978-606-8944-81-4
Format
140 x 205 mm
Număr pagini
128
Tip copertă
Cartonată

„Faimoasa dezvrăjire a lumii s-a trezit, ea însăşi, dezvrăjită. Sfârşitul Creştinătăţii nu este urmat de ateism şi nihilism, ci de noi mituri şi idealuri. Nici civilizaţia, nici morala nu se încheie odată cu Creştinătatea. Ambele se reorientează şi urmează căi nebătute. Nu trăim acum o pogorâre în iad şi nici pierderea completă a ceea ce defineşte umanitatea.”

„Cred că trebuie să înţelegem ceea ce trăim ca pe o revoluție, în sensul literal de «întoarcere ciclică», în cele două domenii fondatoare ale existenţei umane: morala şi ontologia. Suntem deopotrivă subiecţii şi actorii unei inversiuni normative; şi ai unei inversiuni ontologice. Cu alte cuvinte, preceptele morale şi viziunea noastră despre lume – cu tot cu locul nostru în această lume – sunt pe punctul de a se răsturna.”

„După începuturile secolului al XVIII-lea, perioada revoluţionară a marcat ceea ce s-ar putea numi începutul sfârşitului pentru Creştinătate. Abia astăzi putem înţelege totul, de vreme ce încheiem procesul care a început atunci. Unii au văzut aşteptările revoluţionare ca pe nişte pretenţii ideologice irealizabile. Cele mai multe chiar erau, dar ceva rămâne cert: în acel moment, occidentalii au început să răstoarne civilizaţia stabilită.”

„Dacă prin paradigmă înţelegem arhitectura unor principii coerente, care guvernează morala, moravurile şi legile unei societăţi, atunci putem spune că – pe mâna democraţiei postmoderne – civilizaţia occidentală este pe punctul de a trece astăzi la o nouă paradigmă. Inversarea moravurilor profilează nişte societăţi diferite, iar trecutul, chiar recent, a devenit un tărâm străin.”

„Semnificaţia vieţii se cere deci găsită în viaţa însăşi, nu deasupra ei, unde nu există nimic. Sacrul este aici: în peisaje, în viaţa terestră şi în oameni. La intersecţia dintre secolul al XX-lea şi al XXI-lea, am schimbat paradigma, alegând un nou mod de a înţelege lumea. S-a produs o inversiune ontologică.”

„Nu suntem deocamdată conştienţi de transformarea majoră produsă în epoca noastră, şi anume de sfârşitul unei civilizaţii care numără şaisprezece veacuri. După felurite ezitări, folosesc acest cuvânt teribil: «agonie». Pentru că moartea Creştinătăţii nu este nici pe departe o moarte subită. De altfel, cu mici excepţii, civilizaţiile nu au parte de o moarte subită: ele se sting puţin câte puţin, în succesive convulsii. De două secole, Creştinătatea se zbate să nu moară şi tocmai aici se manifestă agonia sa emoţionantă şi eroică. Este atât de veche, încât a crezut iniţial că poate pretinde un soi de nemurire: nu era ea marcată cu sigiliul transcendenţei? […] Incredibila energie cu care cultura creştină se luptă, de două secole, pentru a nu muri, dovedeşte pe deplin că ea a format, realmente, o lume coerentă sub toate aspectele vieţii: o lume numită Creştinătatea.”

Clienții care au cumpărat această carte, au cumpărat și