Creştinismul românesc. Studii istorico filologice
Am căutat să înţelegem fundamentele religiei creştine primordial-ebraice din Palestina, care a ajuns mai întâi în Alexandria şi în Helada, iar de acolo, prin Balcani, în zonele „noastre” greco‑latine ale Pontului Euxin. Desigur, am încălcat dogma „crede şi nu cerceta”, dar am preferat să înaintăm, precum într‑un tunel şi să înţelegem încreştinările româneşti, începând din sec. III–IV (în Scythia Minor şi în nordul şi în sudul Dunării), dar şi să descifrăm ulterior „caznele” pentru supravieţuire ale acestei Biserici pontice şi, ulterior, nord-dunărene. […]
Am urmărit să identificăm religios creştinismul român ortodox.
Alexandru Niculescu
Am căutat să înţelegem fundamentele religiei creştine primordial-ebraice din Palestina, care a ajuns mai întâi în Alexandria şi în Helada, iar de acolo, prin Balcani, în zonele „noastre” greco‑latine ale Pontului Euxin. Desigur, am încălcat dogma „crede şi nu cerceta”, dar am preferat să înaintăm, precum într‑un tunel şi să înţelegem încreştinările româneşti, începând din sec. III–IV (în Scythia Minor şi în nordul şi în sudul Dunării), dar şi să descifrăm ulterior „caznele” pentru supravieţuire ale acestei Biserici pontice şi, ulterior, nord-dunărene. […]
Am urmărit să identificăm religios creştinismul român ortodox.
Alexandru Niculescu
Fișa tehnică
- An apariție
- 2017
- Ediție
- I
- ISBN
- 978-606-8944-02-9
- Format
- 16,0 CM x 23,0 CM
- Număr pagini
- 512
- Tip copertă
- Cartonată
Se poate ca această carte să se fi născut dintr‑un „păcat”: am încercat, parafrazând versul Poetului, să strivim „corola de minuni” a religiei noastre româneşti. Şi să ne dăm seama de faptul că spaţiul românofon este brăzdat de un mare număr de confesiuni creştine şi necreştine, fiind, după cum scrie Cesare Alzati, cea mai interesantă şi mai diversificată zonă religioasă din Europa (Alzati et alii 2016, vol. I, p. 15–26). Avem, dacă bine socotim, pe teritoriul nostru vreo 13–14 modalităţi religioase de relaţie cu Dumnezeirea, creştină sau nu. Numai confesiunile creştine sunt în număr de 8–9! Explicaţiile acestui fenomen le găsim în istoria zbuciumată a locuitorilor de pe meleagurile românimii, nord şi sud‑danubiene, extra şi intracarpatice. Ceea ce am numit romanitatea românească.
Printr‑un virgilian rerum cognoscere causas, am încercat să înfruntăm această complexitate religioasă.
Alexandru Niculescu
„Creştinismul românesc este o emanaţie sud‑est europeană. Subordonarea religioasă sud‑balcanică a fost activă în tot cursul istoriei românilor şi a avut consecinţe social‑politice şi cultural‑istorice deosebit de importante. Suntem singura comunitate latino‑romanofonă multietnică şi multiculturală care s‑a născut şi s‑a dezvoltat ‘cu faţa către răsărit’, dar care a reuşit să se înscrie târziu, în lumea romanică occidentală.”
„Limba culturii româneşti ar fi avut de suferit schimbări însemnate în condiţiile latinizării. Româna are, în structura ei, elemente neromanice care, alături de cele moştenite din latină, dau utilizării ei posibilităţi semantice şi stilistice mult mai nuanţate decât alte limbi romanice ale Occidentului latin.”
„Creştinismul românesc este, pretutindeni, o credinţă‑revelaţie populară, „de suflet” (nu de ‘convingeri’ şi de cultură), de tradiţie ‘strămoşească’ (nu istorică) şi, din păcate, nu întotdeauna (cu excepţia Transilvaniei) identitară.”