Opere 8. Înțelepciunea calmă. Di@loguri în cyberspace cu Robert Lazu.

Preț redus

Opere 8. Înțelepciunea calmă. România noastră. Dialoguri și interviuri

Acest volum reunește patruzeci și una de conversații ale lui Virgil Nemoianu, realizate între 1990 și 2017, cu români din mai multe generații. Două dintre discuții au devenit cărți, celelalte au apărut anterior în periodice și volume. Avem astfel o radiografie culturală, intelectuală, ideologică, politică și istorică – deopotrivă dialogică (Bahtin) și dialectică (Hegel) – a României și a lumii. Dar și a interlocutorilor înșiși, a mediilor din care vin, a orizonturilor spre care tind.

Sorin Antohi

Am fost obișnuiți să facem o distincție casantă între cei din țară și cei din afara României. Profesorul Virgil Nemoianu ne-a demonstrat că a fi geografic departe de țară nu exclude posibilitatea participării intense la viața culturală românească. Cu un deosebit interes urmăresc articolele pe care le publică […]. Traducerea în limba română a cărților sale fundamentale […] s-a dovedit a fi benefică pentru viața noastră culturală, lucrările respective au avut un impact impresionant, au impus un nivel superior de abordare a faptelor de cultură [...]. De un mare folos este și publicarea cărții România noastră [...], în care anvergura intelectuală a lui [Nemoianu] apare clar, cu deschidere spre toate orizonturile, fie ele literare, filosofice, istorice, politice sau religioase [...]. O carte în care problemele, de ieri și de azi, ale României sunt discutate într-un spirit critic deschis controversei.

Solomon Marcus

45,50 RON 65,00 RON -30%

cu TVA

Sorin Antohi

Solomon Marcus

[…] în cărțile lui Nemoianu publicate în America, România și cultura ei sunt mereu prezente pe plan de egalitate cu celelalte culturi europene. Opera lui e în același timp cea a unei personalități de suprafață internațională și a cuiva care, deși trăiește în capitala Americii, a rămas întotdeauna profund legat de țara în care s-a născut.

Toma Pavel

Autor Virgil Nemoianu

Referință: VN-OPR-A08

Fișa tehnică

An apariție: 2017
Ediție: I
ISBN: 978-606-8944-03-6
Format: 15,5 CM x 21,5 CM
Număr pagini: 678
Tip copertă: Cartonată

Volumul de față reprezintă o parte numai, dar poate importantă, din activitățile mele laterale. Cum acest „lateral” revine obsesiv în scrisul și gândirea mea, poate că cititorii și cititoarele vor privi volumul cu anume interes. [...] Suita de interviuri este poate lucrul cel mai interesant. De ce? Fiindcă schițează un proces de evoluție intelectuală, fiindcă arată schimbări, pași înainte și modificări, fiindcă permite celor interesați să vadă cum a crescut și s-a schimbat în curs de două decenii și jumătate o minte, să-i zicem, harnică sau curioasă. Deci nu bucățile separate contează, ci scurgerea lor, de la an la an.

Virgil Nemoianu

„Există însă câteva componente ale înţelepciunii, care fac parte din ea, o şi sprijină, precum coloanele unui templu. Pe primul loc aş pune libertatea, dreptul divin acordat omului de a-şi alege soarta, de a se auto-defini şi a se auto-construi, de a alege din mulţimea opţiunilor; adică, de fapt, de a-şi exercita înţelepciunea, de a o pune în mişcare din capul locului. Desigur însă că ar urma îndată (şi legată împreună) cumpătarea, adică moderaţia în afirmaţii şi purtări, convingerea că formulele sau gesturile radicale şi categorice nu pot fi decât eronate în universul nostru socio-intelectual sublunar. Aşa ar fi apoi singularitatea: refuzul de a judeca lucrurile (şi, mai cu seamă, oamenii) din punct de vedere al categoriei sau al categoriilor la care participă; oricum am întoarce-o, până la urmă descoperim anume incompatibilităţi între persoana umană şi grupurile în care se înscrie, sau în care o înscriem noi.”

„Pe scurt: viaţa mea de până acum a fost cea pe care ar fi avut-o un bun profesor universitar român între cele două războaie. (În anumite privinţe mai bună, în altele mai slabă, dar aproximativ echivalentă.) Tragicomic în toată povestea asta e că a trebuit să fug bezmetic la ‘capătul pământului’ spre a obţine acel nivel de normalitate pe care la 1920 sau 1930 îl aveau firesc echivalenţii mei în ţara natală, fără atâta agitaţie!”