Cuvinte magice
Precedată de studiul revizuit „Limba descântecelor românești”, lucrarea inedită „Cuvinte magice” dă titlul întregului volum. Rațiunea acestei opțiuni este simplă. În cultura noastră, descântatul oferă contextul major în care apar cuvintele magice și, mai mult, acoperă toate instanțele vieții umane – naștere, dragoste, boli, căsătorie, muncă, dușmani, copii, credință, moarte etc.
Sanda Golopenția
Precedată de studiul revizuit „Limba descântecelor românești”, lucrarea inedită „Cuvinte magice” dă titlul întregului volum. Rațiunea acestei opțiuni este simplă. În cultura noastră, descântatul oferă contextul major în care apar cuvintele magice și, mai mult, acoperă toate instanțele vieții umane – naștere, dragoste, boli, căsătorie, muncă, dușmani, copii, credință, moarte etc. Nu am în vedere magia de tip spectacol, prezentată unui public de outsideri în chip de amuzament, ci magia gravă, ritualizată, în care boala sau suferința cer să fie înfruntate. De pildă, termeni precum hocus-pocus, abracadabra etc. au fost examinați în măsura în care permit ilustrarea distanței dintre cuvânt magic dezactivat și formulă magică performativă. Într-adevăr, în majoritatea cazurilor, descântece întregi și relativ ample, declamate sau șoptite conform unor reguli fluide, rareori formulate explicit, preiau, în cultura noastră populară, rolul de efectuare vorbită a actului magic. Nu am întâlnit, în limba română, cuvinte izolate prin care să se efectueze integral acte magice.
Sanda Golopenția
Fișa tehnică
- An apariție
- 2024
- ISBN
- 978-630-6543-66-3
- Format
- 140 x 205 mm
- Număr pagini
- 624
- Tip copertă
- Cartonată
Atunci când vorbesc despre cuvinte magice, mă refer la acelea care indică forța magică a enunțurilor, precum și la acelea care includ – explicit sau implicit – agenții magici și auxiliarii lor imaginari: acțiunile, substanțele, plantele, animalele, atributele magice etc., așa cum sunt produse/produși în comunitățile rurale românești.
Cuvinte performative precum a scuipa, a striga instrumentează analogic și, ca atare, transparent acte de eliminare sau de convocare magică, în vreme ce plămădeala inimii – cu muguri de alun, măr, păr, prun, cireș, corn, salcie, viță-de-vie, în aluat păstrat de la Crăciun și în miere (vezi lecțiunea astegiu) –‚ cercuitul bolnavilor de dureri de cap sau de pocitură ori îmbărburatul copiilor cu suc de căline împotriva vărsatului-de-vânt sunt acte magice absolut noi, pentru care nu există o instanță analoagă în viața de toate zilele.
Consider că, în ceea ce privește descântecele românești, este util să menționez, în centrul reflecției, o idee simplă, dar importantă, pe care o exprim în termeni lingvistici prin enunțul de bază: agentul magic non-marcat este de sex feminin. Faptul a fost semnalat de multe ori, însă la nivel factual, mai degrabă decât teoretic, de folcloriști, antropologi și lingviști deopotrivă.