DIFICILA REGĂSIRE A VIRTUŢII — Un dialog despre Europa seculară, eroismul ucrainean şi sfârşitul imperiului rus
Citește câteva pagini

DIFICILA REGĂSIRE A VIRTUŢII — Un dialog despre Europa seculară, eroismul ucrainean şi sfârşitul imperiului rus

 Teodor Baconschi și Alexandru Gussi

Profundele schimbări ale lumii contemporane au condus la configurarea unei noi paradigme civilizaționale. În centrul acesteia, se deschide o criză identitară europeană, marcată de succesivele mutații geopolitice, de pericolele naționalismului ori ale ideologiilor de extremă stânga, precum și de impactul rețelelor sociale, în umbra cărora s-a ivit o dimensiune virtuală dezagregată, lipsită de un autentic reper spiritual de sorginte creștină. 

Urmărește aici episodul de podcast înregistrat cu Teodor Baconschi.

39,00 RON
cu TVA

Profundele schimbări ale lumii contemporane au condus la configurarea unei noi paradigme civilizaționale. În centrul acesteia, se deschide o criză identitară europeană, marcată de succesivele mutații geopolitice, de pericolele naționalismului ori ale ideologiilor de extremă stânga, precum și de impactul rețelelor sociale, în umbra cărora s-a ivit o dimensiune virtuală dezagregată, lipsită de un autentic reper spiritual de sorginte creștină. Pe marginea acestor subiecte de reflecție, Teodor Baconschi, rafinat eseist și diplomat, și Alexandru Gussi, politolog, doctor al prestigioasei Sciences Po din Paris, reconstituie tabloul antropologic al spațiului public european din zilele noastre, aflat într-un sinuos proces de redefinire identitară. Recuperarea memoriei europene prin recursul la narațiunile sale fondatoare, apărarea libertății și a democrației în fața recentelor asalturi ale imperialismului rus, revigorarea societății românești sub impulsul eroismului colectiv ucrainean – toate acestea se dovedesc a fi, de-a lungul unui dialog captivant, tot atâtea teme esențiale ce stau la baza unei etici a responsabilității și a unor modele sociale capabile să fixeze centrul politic necesar unei noi recalibrări instituționale și comunitare.

DRV-01
Fișa tehnică
An apariție
2023
ISBN
978-630-6543-10-6
Format
140 x 205 mm
Număr pagini
240
Tip copertă
Cartonată

Teodor Baconschi: Secolul al XXI lea pare să confirme atât decesul raţionalismului antropocentric din Epoca Luminilor, cât şi eşecul globalizării, ca transfigurare liberală a vechiului tribalism, pe care schismele intra creştine l-au resuscitat, deşi mesajul Evangheliei rămâne universal. Mitologia „satului planetar” (care, în anii ’90, părea corolarul triumfal al unui „sfârşit al istoriei”) s-a prăbuşit între timp, inclusiv prin noile naţionalisme europene şi neoconservatorismul american de tip „Donald Trump”. Paradoxal sau nu, Uniunea Europeană – ai cărei Părinţi fondatori erau creştin democraţi – se apropie cel mai mult (dincolo de învelişul ei tehnocratic) de o „cetate creştină fără frontiere”. Numai că l-a pierdut pe Dumnezeu pe drum.

Alexandru Gussi: Fac parte dintr o generaţie care a trăit o adevărată renaştere a practicii religioase, evidentă inclusiv prin vocaţiile monahice, a căror explozie cred că a depăşit simplul efect al eliberării din decembrie 1989 sau motivaţiile sociale. Dar am putut vedea măsura în care acest val a scăzut. Deși, probabil, îi deranjează pe unii din punct de vedere conceptual, evoluţia amintită este paralelă cu vocaţia civico-politică a românilor. Aceasta a avut un recul major după 2000, din cauza unei democraţii prea puţin reprezentative. Valul religios a scăzut şi a lăsat inclusiv o semnificativă dezamăgire.

Alexandru Gussi: Consider că abia după Războiul Rece idealul libertăţii a divorţat de valorile vector din care s-a născut, fiind acum invocat sistematic împotriva legitimităţii oricărei afirmări a nevoii de spiritualitate, în special creştină, în spaţiul public. Acest divorţ nu este văzut ca o evidenţă în Estul postcomunist. L’Occident est à l’Est e titlul unei cărţi a lui Alexandru Paleologu. Poate şi pentru că, aici, mistica libertăţii a fost tot timpul un foc viu, autentic, deoarece era ameninţat. Cred că a scăzut dramatic, dar noua ameninţare a barbariei şi ne-libertăţii îl poate reaprinde: pare că trebuie să avem un adversar demonic; în lipsa lui, ne pierdem timpul în războaie civile (unele numai culturale), în urma cărora o sinucidere civilizaţională se întrevede la orizont.

Teodor Baconschi: Există memorie involuntară? Un soi de stoc imaginar care ne modelează comportamentul şi sensibilitatea şi ne conferă o identitate specifică, dincolo de ce ne dorim (sau reuşim) să rememorăm? Este memoria doar ce e consemnat şi conservat sau trebuie să trecem în contul ei uitările noastre colective şi individuale? În acest caz, harta memoriei pasive ţine şi de hazardul arheologic… Când nu uităm, o facem pentru a supravieţui biologic sau spiritual? Pentru că poţi muri, în vreme ce „ideile” proprii îţi supravieţuiesc. Dacă privim o societate, ne dăm seama că tirania memoriei omogene defineşte mai cu seamă comunităţile premoderne, organice şi ierarhice, unde ţinerea de minte era canonizată şi confiscată sacerdotal, pe când memoria modernităţii este plurală, heterogenă, policentrică şi polemică.