Noi apariții
Domeniu
O CANDELĂ ÎN NOAPTE
„Sentimentul religios este, în aceste poeme într-adevăr antologice, o paradoxală simțire gândită. Gândire eliberată de legea gravitației cugetării, de unde scrisul-zbor, stolurile de cuvinte (poate îngeri?), mintea care dă din aripi și dorurile stranii. În metafizica ei poetică plină de secvențe memorabile, Monica Pillat este, ca în orice căutare adevărată, proteică.”
Ioana Pârvulescu
Folclorul literar al românilor. O privire contemporană
În cadrul culturii digitale globale în care trăim, folclorul poate părea unora un subiect mai aproape de tradiție și de istorie decât de contemporaneitate și de noutate.
SFINȚII PĂGÂNI AI VECHIULUI TESTAMENT
Sfinții păgâni ai Vechiului Testament este una dintre cărțile cele mai frumoase ale lui Jean Daniélou. Erudiția biblică și patristică, cercetările de istorie a religiilor din vremea sa și tradiția liturgică oferă elementele unei serii de portrete exegetice ale personajelor care, deși nu făceau parte din poporul ales, au avut o mare pondere simbolică și spirituală în istoria mântuirii: Abel, Enoh, Danel, Noe, Iov, Melchisedec, Lot și regina din Saba – unele bine-cunoscute, adevărate „metafore vii” ale culturii izvorâte din tradițiile iudaică și creștină, iar altele rămase într-o misterioasă penumbră.
SERVANT LEADERSHIP ÎN ACŢIUNE — Cum să ajungeţi la relaţii și rezultate excelente
Ken Blanchard și Renee Broadwell
Cu toţii am observat efectele negative provocate în toate sferele societăţii de liderii care au în vedere doar propriile interese. Nu de puţine ori, întreaga organizaţie are de suferit. Totuși, acum există o altă cale: servant leadershipul.
DIFICILA REGĂSIRE A VIRTUŢII — Un dialog despre Europa seculară, eroismul ucrainean şi sfârşitul imperiului rus
Teodor Baconschi și Alexandru Gussi
Profundele schimbări ale lumii contemporane au condus la configurarea unei noi paradigme civilizaționale. În centrul acesteia, se deschide o criză identitară europeană, marcată de succesivele mutații geopolitice, de pericolele naționalismului ori ale ideologiilor de extremă stânga, precum și de impactul rețelelor sociale, în umbra cărora s-a ivit o dimensiune virtuală dezagregată, lipsită de un autentic reper spiritual de sorginte creștină.
Urmărește aici episodul de podcast înregistrat cu Teodor Baconschi.
Somnul de taină
„Clepsidra onirică a Monicăi Pillat, lamura întregii sale opere, unde memoria se lasă colindată ca o catedrală, cuprinde perfect esenţa poeziei şi efluviile confesiv-mărturisitoare din multele cărţi închinate acestei familii, dedicate cărturăriei, mirajelor naturii, simţului artistic şi etosului creştin.”
Dan C. Mihăilescu
Episodul de podcast cu Monica Pillat este disponibil aici: https://youtu.be/eSdPbqlmXXQ
CREȘTINISMUL TIMPURIU ȘI PAIDEIA GREACĂ
Întâlnirile istorice dintre două mari culturi trezesc mereu o curiozitate febrilă, iar interesul este și mai pregnant atunci când ambele părți revendică universalitatea mesajului lor, așa cum au făcut-o gândirea greacă și, mai apoi, creștinismul. Ultima carte scrisă de eruditul filolog Werner Jaeger, devenită între timp o referință indispensabilă în domeniu, fixează cadrul esențial pentru înțelegerea procesului sinuos de elenizare a religiei creștine și de creștinare a civilizației grecești.
Din dragoste pentru om - Un „liber amicorum” dedicat lui Dumitru Borțun
Editori: Ileana Borțun, Vladimir Borțun, Corina Matei
Titlul acestei „cărți a prietenilor” dedicate lui Dumitru Borțun nu s-a născut dintr-un avânt encomiastic, chiar dacă textele cuprinse în ea exprimă diverse forme de dragoste pentru modul său de a fi și de a gândi – fie că este vorba de prietenia colegilor săi mai vechi sau mai noi, de respectul colaboratorilor, de admirația și recunoștința studenților sau de afecțiunea celor apropiați.
Răni deschise 6. Eu doar întreb
Conţinutul volumului de faţă dă seamă de diversitatea canalelor prin care vocea savantului ajungea la publicul său. (…)
În ciuda eterogenităţii aparente a subiectelor abordate şi a varietăţii registrelor pe care îşi interpretează Solomon Marcus delectabila partitură culturală, cititorul atent percepe însă lesne prezenţa unor linii de forţă ce au reprezentat constantele faciesului intelectual al Profesorului. Nevoia de interacţiune cu semenii, trăsătură diametral opusă mentalităţii atâtor savanţi singuratici, confiscaţi exclusiv de munca lor de cercetare, respectul pentru înaintaşi, curiozitatea fără limite ce nu îl părăsise nici în cel de al zecelea deceniu de viaţă, optimismul neabătut, spiritul critic dezbărat de orice umbră de maliţie, umorul dublat de autoironie, amenitatea desăvârşită, respectul pentru adevăr şi fermitatea neconcesivă în raport cu orice formă de impostură, spiritul ludic – sunt tot atâtea trăsături ale personalităţii sale care transpar din tot ceea ce a înfăptuit acesta în viaţă şi în ştiinţă. Paginile cărţii de faţă rămân şi ele, sub acest aspect, profund semnificative. (…)