Scrieri 5. Principesa Elena Bibescu
Preț redus

Scrieri 5. Principesa Elena Bibescu

Titlu complet: Scrieri 5. Principesa Elena Bibescu, marea pianistă, născută Kostaki Epureanu, și începuturile carierei pariziene a lui George Enescu

Volumul 5 al Scrierilor lui C.D. Zeletin, subintitulat Principesa Elena Bibescu, marea pianistă, născută Kostaki Epureanu, și începuturile carierei pariziene a lui George Enescu, prezintă întreaga viață a principesei Elena Bibescu, marea pianistă care l-a lansat pe George Enescu la Paris. Principesa a întreținut la Paris, vreme de peste un sfert de veac, un salon artistic în care se întâlneau marii artiști ai lumii. La 17 ani, George Enescu și-a făcut intrarea printr-un prim concert în salonul principesei, care a intuit geniul acestuia. Acesta i-a fost etern recunoscător pentru tot sprijinul acordat, considerând-o ca pe o a doua mamă, dedicându-i din operele sale. Elena Bibescu a murit la vârsta de 47 de ani, lasând în urma sa, în ciuda talentului și a faptelor sale, foarte puține detalii legate de existența sa.

39,20 RON 98,00 RON -60%
cu TVA
  • Security policy (edit with Customer reassurance module) Security policy (edit with Customer reassurance module)
  • Delivery policy (edit with Customer reassurance module) Delivery policy (edit with Customer reassurance module)
  • Return policy (edit with Customer reassurance module) Return policy (edit with Customer reassurance module)

Volumul 5 al Scrierilor lui C.D. Zeletin, subintitulat Principesa Elena Bibescu, marea pianistă, născută Kostaki Epureanu, și începuturile carierei pariziene a lui George Enescu, prezintă întreaga viață a principesei Elena Bibescu, marea pianistă care l-a lansat pe George Enescu la Paris. Principesa a întreținut la Paris, vreme de peste un sfert de veac, un salon artistic în care se întâlneau marii artiști ai lumii. La 17 ani, George Enescu și-a făcut intrarea printr-un prim concert în salonul principesei, care a intuit geniul acestuia. Acesta i-a fost etern recunoscător pentru tot sprijinul acordat, considerând-o ca pe o a doua mamă, dedicându-i din operele sale. Elena Bibescu a murit la vârsta de 47 de ani, lasând în urma sa, în ciuda talentului și a faptelor sale, foarte puține detalii legate de existența sa.

CZ-SCR-A05
Fișa tehnică
An apariție
2016
ISBN
978-606-8401-58-4
ISBN II
978-606-8401-59-1
Format
10,5 CM x 17,0 CM
Număr pagini
1552
Tip copertă
Cartonată

Cartea aceasta e operă de evlavie faţă de amintirea unei mari artiste de altădată, virtuoz al pianului, iubitoare a neamului ei. Arta i s-a risipit pentru totdeauna în eter, pe atunci tehnicile discografice aflându-se abia la începutul lor... Ideea cercetării vieţii ei scurte, strălucitoare şi tragice mi-a încolţit încă din episodul bârlădean al adolescenţei mele. Era un legământ, îndeplinit însă, după cum se vede, mult mai târziu. A fost, aşadar, o făgăduinţă spontană – un voeu, cum bine spun francezii – a unui tânăr. Nu-i fusese nici sugerată, nici cerută de cineva. În mod obişnuit, plătim în viaţă datoriile contractate de maturii ce suntem, obosiţi ai cărturăriei, consumaţi în împliniri sau în eşecuri, hârşiţi în bolovănişurile vieţii ori sleiţi de felurite extaze. De data aceasta însă, eu mă achit nu faţă de adultul încheiat ce sunt, ci faţă de rămăşiţa sacră a copilului din el, care aşteaptă înainte de a călători nu se ştie unde... Sper ca această carte să trezească amintirea unei artiste care a străbătut cerul vieţii ca un fulger: nu l-a înregistrat argintul prea multor pelicule, acul niciunui fonograf, peniţa niciunei sârguinţe erudite. A rămas o abstracţie.

C.D. Zeletin

„Protectoarea lui George Enescu n-a apucat să cunoască nici măcar Rapsodiile române, deşi a avut revelaţia viitorului său de compozitor, aşa cum nici Lorenzo de’ Medici, protectorul lui Michelangelo Buonarroti, n-a apucat să se bucure de Pietà de la Roma, dar mai ales de splendoarea colosului David... Elena Bibescu i-a prevăzut însă lui George Enescu, cea dintâi, eternitatea.”


„În Franţa, ziarul Le Figaro consemna şi el evenimentul: „Principesa Elena Bibescu a revenit la Paris. În timpul şederii la Bucureşti, unde l-a însoţit pe fiul ei Anton, care-şi face aici serviciul militar, Majestatea Sa Regina Elisabeta i-a cerut să cânte pentru operele sale de binefacere. Concertul a fost splendid. Întregul Bucureşti monden a luat parte, iar reţeta a fost fenomenală. Pianul era împodobit cu triple ghirlande de trandafiri, lăcrămioare şi violete. Principesa Bibescu a obţinut un adevărat triumf“.”


„Proust n-a cunoscut-o prea bine pe principesă. E chiar ciudat, într-o oarecare măsură, dată fiind legătura afectivă cu băieţii ei. O anumită reţinere, subiect generos pentru psihanaliştii potenţiali, făcea din acest – totuşi – îndrăzneţ un retractil. Sfiala se vădeşte şi într-o importantă fotografie, reprodusă în Proust al său de Ghislain de Diesbach sub titlul Le côté de Guermantes malgré quelques personnes à côté care-i reprezintă pe prinţul şi prinţesa Edmond de Polignac, prinţesa Ralu Brâncoveanu şi copiii ei: contesa Anna de Noailles, prinţesa Hélène de Caraman-Chimay, prinţul Constantin Brâncoveanu, cărora li se adaugă Madame de Monteynar, Léon Delafosse şi Abel Hermant. În ultimul rând, pitit în spatele prinţesei Ralu Brâncoveanu, apare şi Marcel Proust, aproape decapitat de umărul principesei pianiste, întoarsă uşor cu faţa spre Edmond de Polignac şi arătându-i fără voie spatele. Proust, tânăr brun în haine închise la culoare, pare a fi stânjenit, ori a se feri şi de aristocratismul personajelor şi de perfectul alb vestimentar al grupului aristocrat, el fiind în armonie cromatică doar cu intruşii Léon Delafosse şi Abel Hermant.”

Domnului C. D. Zeletin, inspiratul biograf al Elenei Bibescu, admirație…

Pascal Bentoiu 

Factorul afectiv domină copleșitor o construcție fundată pe un imens material documentar, ce ar putea fi rodul unei vieți de studiu.

Barbu Cioculescu 

Exegeza lui C. D. Zeletin este în realitate un „stup de miere“ pentru istoriografii culturii românești din secolul al XIX-lea, o carte ce deschide un front arheologic în istoria muzicii noastre și-n enescologia națională și universală (…). Abia de azi înainte se va scrie mult despre Elena Bibescu, despre pianistica românească din secolul al XIX-lea.

Viorel Cosma 

Niciodată scrisul lui C. D. Zeletin, fie în calitate de poet sau tălmăcitor de poezie, fie în cel de memorialist, eseist, istoriograf nu mi-a apărut altminteri decât un produs de scriitor deplin, cu o solidă înzestrare.

Gheorghe Grigurcu 

Cartea este irezistibilă. Ea se citește cu nesaț, grație în primul rând bagajului bulversant de cunoștințe ale autorului dar și harului său de povestitor.

Francisc Lászlo 

Meritul cel mai mare al pianistei e legat de lansarea lui George Enescu în fața publicului parizian.

Sorin Lavric 

Nu-i ușor să zidești o astfel de operă.

Radu Șerban Palade 

adevarul.ro
romlit.ro
formula-as.ro
astra.iasi.roedu.net
academiabarladeana.ro

Clienții care au cumpărat această carte, au cumpărat și