Filosofie, etică și politică
Nou

Filosofie, etică și politică. Interviuri și dialoguri

Convorbirile reunite în acest volum țin de o perioadă în care Ricoeur crede că e posibil să se facă din nou auzit în Franța. Iar ceea ce se face auzit nu este „moderația” sau „ecumenismul” care au fost de atâtea ori „reproșate” filosofului, ci metoda pe care o aplică fiecăreia dintre intervențiile sale. Una dintre caracteristicile gândirii lui Ricoeur este aceea de a nu separa studiul unei probleme (voința, interpretarea, acțiunea, timpul) de întrebările legate de metodă. Nu există o separație între ceea ce face filosofia și reflecția despre ceea ce ea poate să facă.

Michaël Fœssel

În opinia mea, noțiunea de om capabil este una centrală, pentru că ea îmi permite să reunesc, pe de o parte, ceea ce aș putea numi o antropologie – un fel de descriere generală a ce înseamnă a fi om – și, de cealaltă parte, o morală, în măsura în care omul este în mod esențial demn de respect, atâta timp cât disting în el capacitatea de a fi el însuși. Din acest punct de vedere, aș adopta ca primă maximă a acțiunii mele următoarea formulare: orice altă viață, prin capacitățile sale, este la fel de importantă ca a mea. În plus, ceea ce constituie umanitatea omului, ceea ce îl face demn de respect, nu poate fi determinat doar din punct de vedere moral, ci și politic, cetatea devenind astfel mediul în care capacitățile umane pot fi dezvoltate.

Paul Ricœur
27,00 RON
cu TVA
  • Security policy (edit with Customer reassurance module) Security policy (edit with Customer reassurance module)
  • Delivery policy (edit with Customer reassurance module) Delivery policy (edit with Customer reassurance module)
  • Return policy (edit with Customer reassurance module) Return policy (edit with Customer reassurance module)

Convorbirile reunite în acest volum țin de o perioadă în care Ricoeur crede că e posibil să se facă din nou auzit în Franța. Iar ceea ce se face auzit nu este „moderația” sau „ecumenismul” care au fost de atâtea ori „reproșate” filosofului, ci metoda pe care o aplică fiecăreia dintre intervențiile sale. Una dintre caracteristicile gândirii lui Ricoeur este aceea de a nu separa studiul unei probleme (voința, interpretarea, acțiunea, timpul) de întrebările legate de metodă. Nu există o separație între ceea ce face filosofia și reflecția despre ceea ce ea poate să facă.

Michaël Fœssel

În opinia mea, noțiunea de om capabil este una centrală, pentru că ea îmi permite să reunesc, pe de o parte, ceea ce aș putea numi o antropologie – un fel de descriere generală a ce înseamnă a fi om – și, de cealaltă parte, o morală, în măsura în care omul este în mod esențial demn de respect, atâta timp cât disting în el capacitatea de a fi el însuși. Din acest punct de vedere, aș adopta ca primă maximă a acțiunii mele următoarea formulare: orice altă viață, prin capacitățile sale, este la fel de importantă ca a mea. În plus, ceea ce constituie umanitatea omului, ceea ce îl face demn de respect, nu poate fi determinat doar din punct de vedere moral, ci și politic, cetatea devenind astfel mediul în care capacitățile umane pot fi dezvoltate.

Paul Ricœur
PR-FEP-A01
Fișa tehnică
Traducător
Alina-Daniela Marinescu
An apariție
2019
Ediție
I
ISBN
978-606-8944-07-4
Format
13,0 CM x 20,0 CM
Număr pagini
247
Tip copertă
Broșată

Sarcina filosofului nu mai poate consta doar într-o clarificare a conceptelor, analiza trebuie să fie însoțită, în mod necesar, de o alegere, de o preferință interioară, în care gânditorul se implică personal. Concepte importante, ca cele de dreptate, egalitate, libertate, au, într-adevăr, un conținut intelectual care poate face obiectul unor analize teoretice. Dar, dintr-o altă perspectivă, semnificația lor nu are consistență decât dacă aderăm la ele printr-o convingere interioară.


Dacă filosofia pierde contactul cu ştiinţele, ea nu mai are un alt obiect în afară de ea însăşi, dacă este adevărat că temele îi sunt date din afară, fie că este vorba de limbaj, de viaţă, de acţiune. Filosofia nu trebuie să fie text despre text, un fel de scriitură permanentă în marginea altor texte.


Prin „fericire” înţeleg capacitatea de a găsi un sens, o satisfacţie în împlinirea de sine. Ideea că aceasta exclu­de complet existenţa oricărei suferinţe este, cred eu, o idee periculoasă, care duce la decepţii, dacă nu am inclus în propria noastră educaţie necesitatea de a accepta faptul de a suferi...