Ceea ce ziua datorează nopţii

Ceea ce ziua datorează nopţii

Ceea ce ziua datorează nopții este poate cea mai impresionantă, profund umană, carte a Yasminei Khadra (pseudonim literar al autorului francez de origine algeriană Mohammed Moulessehoul). Un adevărat imn adus dragostei sub toate formele sale: prietenie, dragostea-pasiune, dragostea filială, dragostea de țară. Autorul însuși mărturisește că intenţie sa a fost să scrie „un mare roman de dragoste, în genul operelor Pe aripile vântului sau Doctor Jivago.”

Cele mai importante premii şi distincţii primite:

- Premiul France - Télévisions 2008

- Cea mai bună carte a anului 2008, premiu acordat de prestigioasa revistă literară LIRE

- Prix des Lecteurs de Corse (2009) – Premiul cititorilor corsicani

În 2011, Academia Franceză şi de Institutul Francez i-au decernat scriitorului Marele Premiu de literatură Henri Gal pentru întreaga sa operă.

30,00 RON
cu TVA
Stoc epuizat
  • Security policy (edit with Customer reassurance module) Security policy (edit with Customer reassurance module)
  • Delivery policy (edit with Customer reassurance module) Delivery policy (edit with Customer reassurance module)
  • Return policy (edit with Customer reassurance module) Return policy (edit with Customer reassurance module)

Ceea ce ziua datorează nopții este poate cea mai impresionantă, profund umană, carte a Yasminei Khadra (pseudonim literar al autorului francez de origine algeriană Mohammed Moulessehoul). Un adevărat imn adus dragostei sub toate formele sale: prietenie, dragostea-pasiune, dragostea filială, dragostea de țară. Autorul însuși mărturisește că intenţie sa a fost să scrie „un mare roman de dragoste, în genul operelor Pe aripile vântului sau Doctor Jivago.”

Cele mai importante premii şi distincţii primite:

- Premiul France - Télévisions 2008

- Cea mai bună carte a anului 2008, premiu acordat de prestigioasa revistă literară LIRE

- Prix des Lecteurs de Corse (2009) – Premiul cititorilor corsicani

În 2011, Academia Franceză şi de Institutul Francez i-au decernat scriitorului Marele Premiu de literatură Henri Gal pentru întreaga sa operă.

YK-CEN-A01
Fișa tehnică
Traducător
Mariana Alexandru
An apariție
2012
Ediție
I
ISBN
978-606-92456-8-2
Format
13,5 CM x 20,0 CM
Număr pagini
532
Tip copertă
Broșată

Ceea ce ziua datorează nopții (fr. Ce que le jour doit à la nuit) a primit premiul de „Cel mai bun roman al anului 2008” acordat de prestigioasa revistă Lire, fiind primit în mod elogios de critica literară care a semnalat valoarea artistică, dar şi etică a acestei cărţi în care autorul propune o reconciliere a acestui trecut dureros, încă nevindecat al relaţiilor franco-algeriene.

Temele lui principale vorbesc despre prietenie, despre respectul valorilor, despre dragostea faţă de pământul natal şi iubirea curată a două fiinţe pe care evenimentele istoriei le vor separa cu brutalitate.

Algeria de la începutul romanului pare să se țină departe de furtuna care devastează Europa, este la prima vedere o lume senină, cosmopolită, un amestec interesant de cultură arabă, franceză, spaniolă, musulmană și evreiască. Însă realitatea este mai puțin poetică, pentru că se resimt inegalitățile, nedreptățile și rasismul, flageluri care vor ajunge s-o fisureze înainte de a o înghiți.

Întregul parcurs al lui Younes-Jonas simbolizează drama care va încerca Algeria de la mijlocul secolului trecut. Din copilărie la adolescență și apoi la vârsta matură, personajul-narator va trăi adevărate lecții de viață, în care vor alterna momente senine și momente foarte întunecate, de unde și titlul romanului.

Este o operă emoționantă, profund umană, un adevărat imn adus dragostei sub toate formele sale: prietenie, dragostea-pasiune, dragostea filială, dragostea de țară. Însuși autorul mărturisește că adevărata sa intenţie a fost să scrie „un mare roman de dragoste, în genul operelor Pe aripile vântului sau Doctor Jivago.

La Provence

După A quoi rêvent les loups, Les hirondelles de Kaboul, L’attentat sau Les sirens de Bagdad, Yasmina Khadra publică la Julliard Ceea ce ziua datorează nopţii (Ce que le jour doit à la nuit), un roman liric de educaţie. În această ficţiune scrisă într-o proză poetică a cărei frumuseţe contrastează cu tragismul evenimentelor prezentate, Yasmina Khadra semnează un mare roman despre Algeria colonială.... Descrierile panteiste ale Oranului şi ale provinciei algeriene rămân mari monumente de literatură. Întorcând spatele vulgarităţii şi clişeelor, autorul semnează un roman de dragoste şi de reconciliere care se adresează de fapt tuturor oamenilor de bună credinţă. Este un mare roman, pasionat şi dureros, cu o proză foarte vizuală, în care găsim, ca în toate scrierile sale, portrete foarte frumoase de femei.

Jean-Rémi Barland, La Provence, 24.08.2008

20 Minutes

Noul roman al Yasminei Khadra are totul dintr-un clasic. Ceea ce ziua datorează nopţii este o mare poveste sentimentală, bogată ca fond istoric şi de o intensitate dramatic demnă de Doctor Jivago, Război şi pace şi Pe aripile vântului.

Karine Papillaud, 20 Minutes, 11.09.2008

Ouest France

Yasmina Khadra excelează în descrierea Algeriei coloniale, a vieţii roz de care se bucurau unii pieds-noirs (francezi din Algeria) în această ţară de zahăr şi miere la a cărei construcţie au contribuit. Cu fineţe, autorul descrie felul în care cele două comunităţi se întrepătrund, amestecul dintre fraternitate şi ură. Evitând capcana pitorescului, el realizează o descriere remarcabilă a cartierelor arabe foarte populate şi pline de mizerie... A reuşit să creeze un roman sfâşietor...

Florence Pitard, Ouest France, 24.08.2008

Lire

Este un imn al vieţii – cu bucuriile, speranţele, neliniştile, suferinţele, durerile sale – pe care ni-l oferă acest ultim roman al Yasminei Khadra. Da, un imn, dar un imn care sună fals. În această Algerie care este pe punctul de a se răsturna, fiecare moment, fie el cel mai fericit, este insidios minat de realitatea colonială. Şi în această carte, umilinţa este adevăratul subiect al Yasminei Khadra.


Ziarul Financiar
Observatorul Cultural

„Jelloul nu se înşela. Lucrurile se schimbau, dar pentru mine aveau loc într-o lume paralelă. Prins între loialitatea faţă de prietenii mei şi solidaritatea cu ai mei, tergiversam. Era clar că, după ce se întâmplase în Constantinois şi trezirea conştiinţei maselor musulmane, voi fi constrâns să optez, mai devreme sau mai târziu, pentru o anumită tabără. Chiar dacă aş fi refuzat să mă decid, evenimentele ar fi ales ele pentru mine. Furia marşa; ea năpădise locurile secrete în care aveau loc adunările militante şi era pe cale să se reverse pe străzi, să se infiltreze printre marginalizaţii defavorizaţi şi să se strecoare spre satele din împrejurimi şi zonele-enclavă.


Chiar şi astăzi, mă întreb dacă, de fapt, lumea nu era decât un miraj. Imaginaţi-vă că aveţi un chip pământiu şi un sac de iută pe deasupra burţii goale şi sunteţi un sărman. Vă spălaţi chipul, vă daţi un pieptene prin păr, vă trageţi un pantalon curat pe picior şi deveniţi un alt om. Cam asta însemna, nimic mai mult.”