Choose language   
 
  • Conferință și lansare de carte
    11.02.2016
    Civilizația Analfabetismului de Mihai Nadin
    Facultatea de Sociologie și Asistență Socială din Bucureșt
  • Conferință și lansare de carte
    11.02.2016
    Civilizația Analfabetismului de Mihai Nadin
    Facultatea de Sociologie și Asistență Socială din Bucureșt
  • Conferință și lansare de carte
    11.02.2016
    Civilizația Analfabetismului de Mihai Nadin
    Facultatea de Sociologie și Asistență Socială din Bucureșt
  • Conferință și lansare de carte
    10.02.2016
    Civilizația Analfabetismului de Mihai Nadin
    Universitatea Națională de Arte (Bucureşti)
  • Conferință și lansare de carte
    10.02.2016
    Civilizația Analfabetismului de Mihai Nadin
    Universitatea Națională de Arte (Bucureşti)
  • Conferință și lansare de carte
    10.02.2016
    Civilizația Analfabetismului de Mihai Nadin
    Universitatea Națională de Arte (Bucureşti)
  • Conferință și lansare de carte
    08.02.2016
    Civilizația Analfabetismului de Mihai Nadin
    Librăria Șt. O. Iosif (Brașov)
  • Conferință și lansare de carte
    08.02.2016
    Civilizația Analfabetismului de Mihai Nadin
    Librăria Șt. O. Iosif (Brașov)
  • Conferință și lansare de carte
    08.02.2016
    Civilizația Analfabetismului de Mihai Nadin
    Librăria Șt. O. Iosif (Brașov)
  • Conferință și lansare de carte
    04.02.2016
    Civilizația Analfabetismului de Mihai Nadin
    Club A, București
  • Conferință și lansare de carte
    04.02.2016
    Civilizația Analfabetismului de Mihai Nadin
    Club A, București
  • Conferință și lansare de carte
    04.02.2016
    Civilizația Analfabetismului de Mihai Nadin
    Club A, București
  • Conferință și lansare de carte
    03.02.2016
    Civilizația Analfabetismului de Mihai Nadin
    Facultatea de Matematică, Universitatea din București
  • Conferință și lansare de carte
    03.02.2016
    Civilizația Analfabetismului de Mihai Nadin
    Facultatea de Matematică, Universitatea din București
  • Conferință și lansare de carte
    03.02.2016
    Civilizația Analfabetismului de Mihai Nadin
    Facultatea de Matematică, Universitatea din București

Vă aşteptăm şi pe Blogul editurii:


Newsletter


În pregătire

  • Întâlniri cu Solomon Marcus vol. 3
     de Autor colectiv
  • Biblia vitaminelor
     de Dominique Rueff
  • Fără leac
     de Pamela Weintraub
  • Bătăliile vieții
     de Luc Montagnier
  • Rani deschise 7
     de Solomon Marcus

Ne citesc



Lansare de carte: Stilistica predicii de Marius Ciobotă

Data anunţ: 09.05.2016

  • Marți, ora 19:00, Librăria Bizantină din strada Bibescu Vodă, nr.20.

    Lansare de carte, invitați:

    • Prof. Dr. Mihai Dinu
    • Pr. Prof. Dr. Vasile Gordon
    • Lect. Dr. Laurențiu Tănase


    Marius Ciobotă este licențiat și master în Teologie ortodoxă (2004, 2007), iar din 2011 este doctor în Filologie al Universității din București. A debutat cu lucrarea Discursul omiletic din perspectiva științelor comunicării, București, Editura Universitară, 2012. A publicat studii în reviste de specialitate, iar articole scurte semnate de el au apărut în Ziarul Lumina al Patriarhiei Române și în Dilema Veche. Predă omiletică și catehetică la Seminarul Teologic Ortodox din Buzău și slujește ca preot la parohia Adormirea Maicii Domnului – Broșteni din același oraș. Interesul său științific se manifestă la confluența unor domenii ca teoria comunicării, oratoria religioasă și stilistica.

    Argument

    Pentru fiecare slujitor consacrat al amvonului, predica reprezintă atât un prilej de a-și educa în spirit creștin ascultătorii, cât și un mod de a se manifesta creator în limbaj. Devreme ce gândul este al lui Dumnezeu, limbajul este al celui care comunică oamenilor acest conținut spiritual. Așa se face că în marginea spuselor divine își poate găsi loc și omul. Conștiința profetului, bunăoară, era receptacolul unui mesaj puternic, însă difuz, care necesita o anumită organizare discursivă din partea noului său emițător. Deplin convinși, Apostolii vorbeau despre Învățătorul înviat, după ce toate tainele Evangheliei le primiseră întocmai de la El pe parcursul celor trei ani și jumătate de formare itinerantă prin cetățile lui Israel. În fine, ca veșnic discipol al Cuvântului, preotul își pune inima și cuvintele în slujba Acestuia, mizând pe o energie înrâuritoare ce nu îi aparține în totalitate. Aici apare, cu condiția ca omul să-i sesizeze puterile, aspectul ziditor prin frumusețe al limbii folosite pentru a întrupa adevărul divin. Dacă textele omiletice din trecut se limitau, în genere, la prezentarea dogmelor și a preceptelor creștine, excluzând adesea, chiar cu intenție, creativitatea în planul formei, predicatorii mai noi par să acorde cu mai multă ușurință drept de cetățenie, în discursurile lor, fenomenelor lingvistice care ies din tiparele statornicite. Se poate într-adevăr observa influența literarului asupra didacticului, de vreme ce moralismului accentuat și tonului facil parenetic îi iau locul expresia din ce în ce mai rafinată, tabloul, procedeele descriptive, etopeea, sinonimia stilistică, analiza psihologică sau perifraza elaborată. Toate acestea, și altele asemenea lor, pe fondul unei slăbiri a conservatorismului lexical în fața ofertei infinit mai bogate a limbii literare. Acesta este și motivul pentru care am selectat predicatori mai noi, aparținând sfârșitului  de secol XX și începutului celui următor. Reprezentanții oratoriei sacre din epoca patristică și post-patristică, mulți dintre ei traduși deja în limba română, prezintă interes în special sub raportul conținutului doctrinar, însemnat fără tăgadă, și mai puțin în privința studiului stilistic. De ce? Pentru că, la rigoare, determinanții stilului pot fi găsiți numai în straturile limbii originale folosite de autor. La nivelul traducerii, ei se regăsesc doar vag, în mod inevitabil „trădați” de opțiunile lexico-sintactice ale traducătorului. Să fi analizat, de pildă, din această perspectivă (lucru deja întreprins de alți cercetători, cu rezultate remarcabile ), predica Sfântului Ioan Gură de Aur, a lui Augustin sau a lui Ilie Miniat, ca să dăm numai câteva exemple, ar fi însemnat să cântărim, într-o măsură considerabilă, priceperea scriitoricească a traducătorilor, nu în mod direct pe cea a autorilor. Am vrut să avem în palme, așa zicând, ingenuitatea, în proporțiile ei reale, a celui care și-a scris textul, l-a revizuit cu sentimentul unei adânci paternități, și l-a oferit publicului. Aceasta este, de fapt, mostra care ne poartă nemijlocit, deși cu o fatală mărginire, în lumea de gânduri a autorului, oferindu-ne și priveliștea, uneori de dimensiuni infinitezimale, a resurselor lingvistice cu care el, și numai el, a plăsmuit acel cifru interior al textului. Stilul, adică.
    Ne este dată bucuria să observăm cum slujitorii amvonului conștientizează din ce în ce mai mult că forma verbală a discursului nu este secundară, epidermică și, din acest motiv, neglijabilă. Departe de a impieta asupra conceptului religios, inovația în plan argumentativ și stilistic aduce beneficii notabile receptării acestuia. Numai aici poate germina condiția originalității. Predicile scrise conțin astfel de valori expresive, drept care așteaptă să fie cercetate. Din fericire, producția omiletică scrisă este una considerabilă, însă nu toate textele de acest gen oferă satisfacție cuiva care se află în căutarea efectului rezultat din însoțirea cu pricepere a cuvintelor. Didacticismul frust al lui Ilie Cleopa, bunăoară, de altfel un autor prolific de predici, nu-l poate mulțumi pe căutătorul de pepite literare în aceeași măsură în care o fac textele de subtilă exegeză biblică și bine croite lingvistic ale lui Antonie Plămădeală sau cele de mare finețe compozițională ale lui Valeriu Anania. Popularitatea și limpezimea discursurilor de amvon ale lui Ștefan Slevoacă impun un tipar stilistic diferit față de omiliile lui Nicolae Steinhardt, în care pedala filozofică se alătură natural și completiv celei teologic-eseistice de o amplă respirație culturală. Tot așa, predicile îmbibate de spirit filocalic ale Părintelui Constantin Galeriu au o altă ținută decât aceea a cuvântărilor senine, revigorante, de corectă susținere teologică, dar „liniștite”, produse de pana episcopului Vasile Coman. Și așa mai departe.
    Ca gen discursiv cu o circumscriere tematică strictă (doctrina creștină clădită pe Evanghelie), predica dă impresia că posibilitățile de diversificare a expresiei îi sunt limitate. Dinamica și libertatea lingvistică par să stea la o anumită distanță de rigurozitatea adevărului religios. Trebuie să constatăm că descărnarea ideilor teologice ale predicii până la stadiul unui inventar de dogme și învățături etice poate duce uneori la o astfel de percepție. Exemplele cuprinse în acest volum demonstrează însă contrariul. O evaluare stilistică a textelor de predică, în care să fie evidențiate modalitățile prin care autorii au căutat și adesea au găsit ieșirea dintr-o uniformitate verbală și de compoziție aparent dictate de rigorile dogmatice, va arăta că elementul de rezistență al predicii nu trebuie căutat, de fapt, în planul substanței, ci în cel al formei. Sensurile sacre prind contur în inimile ascultătorilor nu numai prin autoritate, ci și grație valorii intrinsece a limbii pe care predicatorul lor o folosește.
                Majoritatea studiilor cuprinse în paginile următoare văd acum lumina tiparului. Chiar și cele publicate deja, în reviste de specialitate, conțin adaosuri și îmbunătățiri pe care le-am socotit necesare, în mod firesc, odată cu trecerea unui timp de la redactarea și apariția lor. Neputând avea statutul sau ambiția unui tratat, exhaustiv prin definiția lui, această lucrare aspiră, totuși, la condiția unui studiu folositor celor interesați de frumusețea cuvintelor cu care este exprimat, din amvon, adevărul creștin și, mai ales, de mecanismele care o generează.

    Referitor la poetica predicilor unor mari retori apuseni precum Ambrozie, Augustin și Ieronim, ne limităm la a menționa, pentru temeinicia analizelor pe care le întreprinde, lucrarea lui Steven M. Oberhelman, Rhetoric and Homiletics in forth-century Christian literature. Prose rhythm, oratorical style, and preaching in the works of Ambrose, Jerome, and Augustine, Scholars Press, Atlanta, Georgia, 1991.



    Stilistica predicii de Marius Ciobotă

 
 

©2008-2016. Toate drepturile materialelor prezentate aparţin Editurii Spandugino.