Choose language   
 
  • Conferință și lansare de carte
    11.02.2016
    Civilizația Analfabetismului de Mihai Nadin
    Facultatea de Sociologie și Asistență Socială din Bucureșt
  • Conferință și lansare de carte
    11.02.2016
    Civilizația Analfabetismului de Mihai Nadin
    Facultatea de Sociologie și Asistență Socială din Bucureșt
  • Conferință și lansare de carte
    11.02.2016
    Civilizația Analfabetismului de Mihai Nadin
    Facultatea de Sociologie și Asistență Socială din Bucureșt
  • Conferință și lansare de carte
    10.02.2016
    Civilizația Analfabetismului de Mihai Nadin
    Universitatea Națională de Arte (Bucureşti)
  • Conferință și lansare de carte
    10.02.2016
    Civilizația Analfabetismului de Mihai Nadin
    Universitatea Națională de Arte (Bucureşti)
  • Conferință și lansare de carte
    10.02.2016
    Civilizația Analfabetismului de Mihai Nadin
    Universitatea Națională de Arte (Bucureşti)
  • Conferință și lansare de carte
    08.02.2016
    Civilizația Analfabetismului de Mihai Nadin
    Librăria Șt. O. Iosif (Brașov)
  • Conferință și lansare de carte
    08.02.2016
    Civilizația Analfabetismului de Mihai Nadin
    Librăria Șt. O. Iosif (Brașov)
  • Conferință și lansare de carte
    08.02.2016
    Civilizația Analfabetismului de Mihai Nadin
    Librăria Șt. O. Iosif (Brașov)
  • Conferință și lansare de carte
    04.02.2016
    Civilizația Analfabetismului de Mihai Nadin
    Club A, București
  • Conferință și lansare de carte
    04.02.2016
    Civilizația Analfabetismului de Mihai Nadin
    Club A, București
  • Conferință și lansare de carte
    04.02.2016
    Civilizația Analfabetismului de Mihai Nadin
    Club A, București
  • Conferință și lansare de carte
    03.02.2016
    Civilizația Analfabetismului de Mihai Nadin
    Facultatea de Matematică, Universitatea din București
  • Conferință și lansare de carte
    03.02.2016
    Civilizația Analfabetismului de Mihai Nadin
    Facultatea de Matematică, Universitatea din București
  • Conferință și lansare de carte
    03.02.2016
    Civilizația Analfabetismului de Mihai Nadin
    Facultatea de Matematică, Universitatea din București

Vă aşteptăm şi pe Blogul editurii:


Newsletter


En préparation

  • Întâlniri cu Solomon Marcus vol. 3
     par Auteurs
  • Biblia vitaminelor
     par Dominique Rueff
  • Fără leac
     par Pamela Weintraub
  • Bătăliile vieții
     par Luc Montagnier
  • Rani deschise 7
     par Solomon Marcus

Ne citesc



Scrieri, 4 - istoriografice, par C. D. Zeletin

Collection: Distinguo

Nr. pag.: 1390
Format: 11,5 x 18 cm
ISBN: 978-606-8401-44-7
 
 
istoriografice

Prix: 57 lei

Acheter



Tomul de faţă adună câteva cărţi ori documente de arhivă, multe dintre ele, la vremea lor, inedite. El poate surprinde, în ordinea celor spuse mai sus, prin felurimea ariei din care mi-am ales eroul: iatroistoriografie, literatură, istorie, sociologie, muzică şi etimologie. Toate au pornit dintr-un simţământ de pietate faţă de amintirea unei personalităţi ameninţate de uitare, toate au izvorât din dragoste faţă de subiect, toate se sustrag tiraniei valorii. Unele pagini comunică informaţii ori limpezesc aspect care, odată cu trecerea mea în neant, ar trece şi ele...
În sfârşit, în suita de Scrieri, acest al patrulea volum nu stă atât în lumina, cât în penumbra inspiraţiei artistice care le animă pe celelalte.
(C. D. Zeletin)



 



Note de l'éditeur


L'auteur affirme

“Volumul 4 al Scrierilor este consacrat istoriografiei şi nu istoriei propriu zise. De aceea se şi intitulează istoriografice. Istoria este ilustrarea unui proces în dezvoltarea lui. Stăpânit de ideea coerenţei, istoricul stă cu ochii ţintă la axul ori la zarea în care demersul i se va opri brusc sau pierzându-se, rotunjind mai mult sau mai puţin o epocă, un erou, o faptă ori o idee. Istoriograful se consacră fundalurilor auxiliare ale acestei dezvoltări, istoriografia definindu-se ca o parte, un act sau o scenă a naraţiunii dramatice care-i istoria. E ca şi cum ai înfăţişa cerul printr-o categorie de nouri: cumulus, nimbus, stratus ş.a.m.d., e ca și cum l-ai defini printr-un neam de păsări ce-l străbate ori prin meridianul în care se află în momentul respectiv soarele. Istoriografia presupune deci, în structura ei semantică, discontinuitatea, într-o formă pe care i-o hotărăşte autorul. Acesta îşi află originalitatea mai mult în profilul selecţiei, deci în preferinţă, şi mai puţin în comentariu, îngăduind o mai mare libertate gustului şi recomandării prin felul de a alege un crâmpei sau altul din trecut.”


Presse

Signets

  • „Marea sensibilitate, temperamentul aprig, seriozitatea și simţul de dreptate ale doctorului Alexandru Brăescu primeau ca pe o jignire nepăsarea societăţii şi fuga de răspundere faţă de tragedia acestor suferinzi. Conştiinţa sa nu şi putea găsi linişte. El îşi va asuma cu de la sine putere sarcina întemeierii şi a organizării ştiinţifice a unui ospiciu central unde aceşti blestemaţi ai destinului să şi găsească dacă nu vindecarea, cel puţin alinarea cumplitei suferinţe şi reintegrarea lor cât de cât în sânul marii familii omeneşti. (Doctorul Alexandru Brăescu)”


  • „Deşi asemeni versantelor unui vulcan în activitate, surprinzând prin neprevăzut, forţă şi tiranie a energiei interioare, scrisorile Zoei comunică prea puţine date privitoare la familia ei. Până nu de mult, nimeni nu ştia, de pildă, cum i se numeau părinţii... Şi lucrul acesta ar fi trebuit ştiut, măcar pentru simplul fapt că Zoe se înrudea îndeaproape cu una din cele mai mari personalităţi ale literaturii române, poetul şi matematicianul Ion Barbu (1895 1964), omul despre care Tudor Vianu îmi spunea, cu peste patru decenii în urmă, că e singurul om de geniu pe care l-a întâlnit în viaţă...”


  • „Filozof, sociolog, literat şi profesor universitar, Ştefan Zeletin este cunoscut mai ales ca gânditor cu preocupări privitoare la evoluţia societăţii româneşti. Operele sale de cea mai mare notorietate sunt Burghezia română, origina şi rolul ei istoric, Bucureşti, Cultura Naţională, 1925, şi Neoliberalismul, Editura revistei „Pagini agrare şi sociale“, Bucureşti, 1927. Departe de eclectismul care domina literatura de specialitate de până la el, Ştefan Zeletin rămâne un creator în istoria socială, aşa cum Lucian Blaga a rămas un creator în filozofie. El susţine un punct de vedere determinist în dezvoltarea societăţii româneşti şi vede în industrializare condiţia sine qua non a progresului naţiunii române. Duşman al conservatorismului şi al punctelor de vedere agrariene, el descoperă în burghezie factorul principal al dezvoltării societăţii româneşti.”


 
 

©2008-2013. Toutes les droits résérvés, Les éditions Spandugino.