Choose language   
 
  • Conferință și lansare de carte
    11.02.2016
    Civilizația Analfabetismului de Mihai Nadin
    Facultatea de Sociologie și Asistență Socială din Bucureșt
  • Conferință și lansare de carte
    11.02.2016
    Civilizația Analfabetismului de Mihai Nadin
    Facultatea de Sociologie și Asistență Socială din Bucureșt
  • Conferință și lansare de carte
    11.02.2016
    Civilizația Analfabetismului de Mihai Nadin
    Facultatea de Sociologie și Asistență Socială din Bucureșt
  • Conferință și lansare de carte
    10.02.2016
    Civilizația Analfabetismului de Mihai Nadin
    Universitatea Națională de Arte (Bucureşti)
  • Conferință și lansare de carte
    10.02.2016
    Civilizația Analfabetismului de Mihai Nadin
    Universitatea Națională de Arte (Bucureşti)
  • Conferință și lansare de carte
    10.02.2016
    Civilizația Analfabetismului de Mihai Nadin
    Universitatea Națională de Arte (Bucureşti)
  • Conferință și lansare de carte
    08.02.2016
    Civilizația Analfabetismului de Mihai Nadin
    Librăria Șt. O. Iosif (Brașov)
  • Conferință și lansare de carte
    08.02.2016
    Civilizația Analfabetismului de Mihai Nadin
    Librăria Șt. O. Iosif (Brașov)
  • Conferință și lansare de carte
    08.02.2016
    Civilizația Analfabetismului de Mihai Nadin
    Librăria Șt. O. Iosif (Brașov)
  • Conferință și lansare de carte
    04.02.2016
    Civilizația Analfabetismului de Mihai Nadin
    Club A, București
  • Conferință și lansare de carte
    04.02.2016
    Civilizația Analfabetismului de Mihai Nadin
    Club A, București
  • Conferință și lansare de carte
    04.02.2016
    Civilizația Analfabetismului de Mihai Nadin
    Club A, București
  • Conferință și lansare de carte
    03.02.2016
    Civilizația Analfabetismului de Mihai Nadin
    Facultatea de Matematică, Universitatea din București
  • Conferință și lansare de carte
    03.02.2016
    Civilizația Analfabetismului de Mihai Nadin
    Facultatea de Matematică, Universitatea din București
  • Conferință și lansare de carte
    03.02.2016
    Civilizația Analfabetismului de Mihai Nadin
    Facultatea de Matematică, Universitatea din București

Vă aşteptăm şi pe Blogul editurii:


Newsletter


In preparation

  • Întâlniri cu Solomon Marcus vol. 3
     by Authors
  • Biblia vitaminelor
     by Dominique Rueff
  • Fără leac
     by Pamela Weintraub
  • Bătăliile vieții
     by Luc Montagnier
  • Rani deschise 7
     by Solomon Marcus

Ne citesc



Ru, by Kim Thúy

Translator: Alina Şeremet
Collection: Cărţi din buzunarul dinspre inimă

Nr. pag.: 160
Format: 13,5X20 cm
ISBN: 978-973-88796-7-6
 
 
roman

Price: 20 lei

Buy



În limba vietnameză, ru înseamnă leagăn, cântec de leagăn şi această sintagmă plină de poezie dă numele romanului în care Kim Thúy închide povestea exilului familiei sale către noua lume a libertăţii după ocuparea Vietnamului de către comunişti. Romanul a fost finalistul multor premii literare în 2010 şi 2011 şi a obţinut următoarele premii literare:

  • Marele premiu RTL-Lire 2010 (Salonul de carte de la Paris 2010)
  • Premiul literar al Guvernatorului General 2010, categoria romane şi nuvele (Canada)
  • Marele premiu al Salonului de carte de la Montréal 2010, eseu
  • Premiul Mondello pentru multiculturalitate 2011 (Italia)


 



Publisher's note

Kim Thúy a părăsit Vietnamul cu boat people (refugiaţi pe vapor) la vârsta de 10 ani. A fost croitoreasă, interpretă, avocată, proprietara unui restaurant, critic culinar pentru radio şi televiziune.

Locuieşte azi la Montréal şi se consacră scrisului. Ru este primul său roman, apărut la Libre Expression în octombrie 2009, ale cărui drepturi au fost vândute în 16 ţări. Romanul a fost finalistul multor premii literare în 2010 şi 2011 şi a obţinut următoarele premii literare:

  • Marele premiu RTL-Lire 2010 (Salonul de carte de la Paris 2010)
  • Premiul literar al Guvernatorului General 2010, categoria romane şi nuvele (Canada)
  • Marele premiu al Salonului de carte de la Montréal 2010, eseu
  • Premiul Mondello pentru multiculturalitate 2011 (Italia)

 

Scris cu o mare libertate narativă, romanul face apel mai mult la limbajul poetic, liric, plin de sensibilitate decât la marile spaţii epice. Astfel, limitele de spaţiu şi timp sunt fără încetare transgresate, perturbând firul narativ al extraordinarei aventuri către libertate a unei întregi familii, a unui întreg popor silit să cunoască drumul emigraţiei. Cartea retrasează drumul parcurs de familia An Thin din momentul plecării pe mare într-o ambarcaţiune periculoasă, oprirea în lagărul de refugiaţi din Malaezia cu toate condiţiile extrem de dificile la care trebuie să facă faţă şi apoi sosirea în Canada.
Urmează lupta de adaptare la această lume nouă, construită pe două axe esenţiale, prima fiind ospitalitatea gazdelor iar cea de-a doua, efortul noilor veniţi de a înţelege şi de a se adapta la noua lume. Pe tot parcursul romanului, personajul Nguyen An Thin apare sub numeroase faţete, copil, adolescentă, adultă devenită mamă, avocată întorcându-se în patria natală în căutarea copilăriei şi a rădăcinilor sale, în fine, o fiinţă a cărei identitate şi deplină împlinire se conjugă acum cu realitatea Canadei, ţara care a primit-o cu muzica şi căldura umană ale unui ru care este acum noul ei cântec de leagăn.


From the author

„Povestirea mea nu este una autobiografică. Această carte nu este istoria mea. Este doar un pretext de a povesti «prin intermediul meu» istoria tuturor oamenilor pe care i-am întâlnit. În ciuda suferinţelor lor, sărăciei lor imense, există în povestea lor o frumuseţe extremă”.


Press releases

  •  

    Les Echos

    În mai puţin de 150 de pagini, Kim Thúy oferă totul despre ea cititorului emoţionat – un concentrat de univers curcubeu şi parfumat, o lecţie de viaţă şi de libertate, «Ru » este mai mult decât o carte, este o revelaţie. - Philippe Chevilley
  •  

    Le Figaro Magazine

    Pana lui Kim Thúy este impregnată cu o poezie care emoţionează, zâmbeşte, linişteşte. Un prim roman de o mare forţă evocatoare. - I.C.
  •  

    Ziarul Financiar

    Kim Thúy dezvăluie cât de profundă şi de subtilă este sensibilitatea orientală, ce resurse interioare nebănuite conferă frumuseţe fiecărui detaliu. - Elisabeta Lăsconi
  •  

    Observator Cultural

    ...o pictură pe boabe de orez sau ca o peliculă montată cu racorduri fine… O desnudare lingvistică, o dezorzonare abia punctată de cîte o comparație, o metaforă sau o imagine poetic-picturală. Limpezimea emoției impune o limpezime a cuvintelor. - Doina Ioanid
  •  

    RFI

    ...un impresionant concentrat de viață și istorie - Mihaela Dedeoglu
  •  

    Accent cultural

    ...autoarea jonglând cu „cioburile” sale colorate într-un mod aparent aleatoriu, ducând, însă, la nașterea sub ochii noștri a unui vitraliu întru totul coerent - Ciprian Macesaru
  •  

    Bucarest Hebdo

    ...un roman perfect precum un haiku. - Ruxandra Radoslavescu

Bookmarks

  • „Mă numesc Nguyễn An Tịnh şi mama mea, Nguyễn An Tĩnh. Numele meu este o simplă variaţie a numelui ei pentru că un singur punct sub i mă diferenţiază de ea, mă distinge de ea, mă desparte de ea. Eu eram o extindere a ei, chiar şi în sensul numelui meu. În vietnameză, numele ei înseamnă «mediu calm», iar al meu – «interior calm».
    Prin aceste nume aproape interschimbabile, mama mea dovedea că eu eram o urmare a ei, că eu voi continua istoria ei.
    Istoria Vietnamului, cea cu I mare, a dejucat planurile mamei mele. Ea a aruncat în apă accentele numelor noastre când ne-a împins să traversăm golful Siam, acum treizeci de ani. Tot ea a golit numele noastre de sensul lor, reducându-le la nişte sunete în acelaşi timp străine şi ciudate în limba franceză. Dar mai ales, ea a venit să pună capăt rolului meu de prelungire naturală a mamei mele, când am împlinit zece ani.”


  • „Când eram mică, credeam că războiul şi pacea erau două lucruri antinomice. Şi totuşi, eu am trăit în pace atunci când Vietnamul era în flăcări şi am aflat despre război numai după ce Vietnamul şi-a depus armele. Eu cred că războiul şi pacea sunt în realitate ca nişte prieteni care îşi bat joc de noi şi ne tratează ca pe nişte duşmani, cum le place şi le convine, fără să le pese de definiţia sau de rolul pe care noi li le atribuim. De aceea, poate că n-ar trebui să ne încredem în aparenţa lor pentru a alege direcţia spre care privim. Norocul meu a fost că aveam nişte părinţi care au reuşit să-şi păstreze capacitatea de a privi în ciuda culorii timpului şi a momentului. Mama îmi repeta adesea proverbul scris pe tablă atunci când era în clasa a opta la Saigon: Đời là chiến trận, nếu buồn là thua – «Viaţa este o luptă în care tristeţea aduce după sine înfrângerea».”


 
 

©2008-2013. All rights reserved, Spandugino Publishing House.