Choose language   
 
  • Conferință și lansare de carte
    11.02.2016
    Civilizația Analfabetismului de Mihai Nadin
    Facultatea de Sociologie și Asistență Socială din Bucureșt
  • Conferință și lansare de carte
    11.02.2016
    Civilizația Analfabetismului de Mihai Nadin
    Facultatea de Sociologie și Asistență Socială din Bucureșt
  • Conferință și lansare de carte
    11.02.2016
    Civilizația Analfabetismului de Mihai Nadin
    Facultatea de Sociologie și Asistență Socială din Bucureșt
  • Conferință și lansare de carte
    10.02.2016
    Civilizația Analfabetismului de Mihai Nadin
    Universitatea Națională de Arte (Bucureşti)
  • Conferință și lansare de carte
    10.02.2016
    Civilizația Analfabetismului de Mihai Nadin
    Universitatea Națională de Arte (Bucureşti)
  • Conferință și lansare de carte
    10.02.2016
    Civilizația Analfabetismului de Mihai Nadin
    Universitatea Națională de Arte (Bucureşti)
  • Conferință și lansare de carte
    08.02.2016
    Civilizația Analfabetismului de Mihai Nadin
    Librăria Șt. O. Iosif (Brașov)
  • Conferință și lansare de carte
    08.02.2016
    Civilizația Analfabetismului de Mihai Nadin
    Librăria Șt. O. Iosif (Brașov)
  • Conferință și lansare de carte
    08.02.2016
    Civilizația Analfabetismului de Mihai Nadin
    Librăria Șt. O. Iosif (Brașov)
  • Conferință și lansare de carte
    04.02.2016
    Civilizația Analfabetismului de Mihai Nadin
    Club A, București
  • Conferință și lansare de carte
    04.02.2016
    Civilizația Analfabetismului de Mihai Nadin
    Club A, București
  • Conferință și lansare de carte
    04.02.2016
    Civilizația Analfabetismului de Mihai Nadin
    Club A, București
  • Conferință și lansare de carte
    03.02.2016
    Civilizația Analfabetismului de Mihai Nadin
    Facultatea de Matematică, Universitatea din București
  • Conferință și lansare de carte
    03.02.2016
    Civilizația Analfabetismului de Mihai Nadin
    Facultatea de Matematică, Universitatea din București
  • Conferință și lansare de carte
    03.02.2016
    Civilizația Analfabetismului de Mihai Nadin
    Facultatea de Matematică, Universitatea din București

Vă aşteptăm şi pe Blogul editurii:


Newsletter


În pregătire

  • Întâlniri cu Solomon Marcus vol. 3
     de Autor colectiv
  • Biblia vitaminelor
     de Dominique Rueff
  • Fără leac
     de Pamela Weintraub
  • Bătăliile vieții
     de Luc Montagnier
  • Rani deschise 7
     de Solomon Marcus

Ne citesc



Edith Stein: Arta de a educa, de Éric de Rus

Traducător: Alina-Daniela Marinescu, Paul Marinescu

Nr. pag.: 340
Format: 14.5 x 19.5 cm
ISBN: 978-606-8401-46-1
 
 
Teologie / Filosofie / Fenomenologie

Preţ: 22 lei

Cumpără



Etapele esenţiale ale itinerariului lui Edith Stein, canonizată de papa Ioan-Paul al II-lea în 1988 şi devenită sfânta Tereza-Benedicta a Crucii, au devenit cunoscute graţie acestei canonizări. Această strălucită intelectuală evreică, angajată cu pasiune pe noile căi pe care fenomenologia le-a deschis gândirii, descoperă credinţa creştină după un lung şi dureros parcurs interior, primeşte botezul şi intră în ordinul carmelitan din Köln, înainte ca persecuţiile naziste să o oblige să se refugieze la ordinul carmelitan de la Echt, unde ocupanţii germani o caută la începutul lui august 1942, ca să o trimită la Auschwitz. Aici ea împarte soarta fraţilor săi evrei de care s-a simţit mereu, şi din ce în ce mai mult, pe măsură ce îşi aprofunda experienţa lui Dumnezeu, foarte apropiată spiritual.

La o primă vedere, este vorba de texte ocazionale, izvorâte din experienţa pedagogică a lui Edith Stein de-a lungul a opt ani (1923-1931), timp în care a predat la liceul dominican din Speyer; dar ele sunt prilejuite şi de numeroasele cereri de conferinţe cărora ea a trebuit să le răspundă în timpul acestor ani de învăţământ secundar. Trebuie adăugată aici experienţa de predare la Institutul catolic de pedagogie din Münster, în 1932, care a fost întreruptă, în timpul sărbătorilor pascale din 1933, de legile naziste de “epurare a administraţiei”. Meritul cărţii lui Éric de Rus este acela de a reda acestor texte diverse coerenţa lor interioară şi de a reface legătura lor temeinică cu gândirea filosofică şi experienţa mistică a autorului lor.



 



Nota editurii


Autorul despre carte

Lucrările lui Edith Stein, elaborate între 1926 şi 1933, sunt dovada unui angajament profund în favoarea demnităţii persoanei umane. Oprindu-ne cu precădere asupra conferinţelor şi cursurilor din această perioadă, şi în aşteptarea traducerii lor în franceză, ne propunem să scoatem. în evidenţă unitatea viziunii educative a lui Edith Stein, de la fundamentarea ei antropologică şi până la punerea ei în practică.
Concepţia steiniană asupra educaţiei depinde de o elucidare teoretică a sensului omului. Expresia însăşi a acestei descoperiri a sensului fiinţei finite este antropologia filosofic-teologică a lui Edith Stein. Aici îşi are sursa înţelegerea educaţiei ca formare a omului potrivit “sensului fiinţei sale”.
Gândirea lui Edith Stein este mărturia unei căutări de a elabora o antropologie totală ale cărei sens şi mize îşi găsesc expresia de o egală forţă şi claritate în ceea ce ea numeşte “arta de a educa”. Urmând un demers riguros în care raţionalitatea filosofică devine extrem de atentă la sensul omului, Edith Stein arată nu numai legitimitatea, ci mai mult, preeminenţa spiritualului care devine condiţia unei viziuni educative ce respectă pe deplin demnitatea persoanei.


Cronică

Semne de carte

  • „Antropologia steiniană ne introduce în contemplarea misterului demnităţii persoanei umane. Edith Stein reuşeşte să întemeieze ontologic demnitatea omului ca om în realitatea inepuizabilă a interiorităţii sale – ceea ce permite chiar recunoaşterea sa ca “o persoană spirituală” –, fără a sacrifica nimic din caracterul dinamic al conceptului de persoană ca “subiect liber”, conştient de el însuşi şi deci capabil să “se determine pe sine, adică să dea o direcţie acţiunii sale, implicându-se personal în aceasta”.
    Edith Stein susţine că orice om, oricare ar fi starea sa, este în mod esenţial o persoană. Ceea ce conferă persoanei demnitatea sa inalienabilă se află la un nivel cu mult mai profund decât caracterul, “adică totalitatea dispoziţiilor naturale exprimate de individualitatea sa psihică”, şi chiar decât exerciţiul raţiunii”


  • „Omul este o persoană spirituală”. Spiritul face din om o “fiinţă spirituală”, capabilă de “viaţă liberă, conştientă şi personală”. Să vorbeşti despre dimensiunea spirituală a omului înseamnă să recunoşti că aceasta se defineşte “drept ceva ce are un mediu interior într-un sens pe deplin non-spaţial şi care rămâne în sine ieşind în afara sa”, întrucât spiritul se caracterizează în mod esenţial prin “lejeritatea, mobilitatea lui”. Dacă “direcţia naturală a vieţii sale este transcenderea dincolo de sine”, nu este mai puţin adevărat că omul trebuie să-şi găsească temeiul său, axa stabilităţii sale şi sursa activităţii sale în interiorul său, în “centrul interiorităţii sufletului”


 
 

©2008-2016. Toate drepturile materialelor prezentate aparţin Editurii Spandugino.