Choose language   
 
  • Conferință și lansare de carte
    11.02.2016
    Civilizația Analfabetismului de Mihai Nadin
    Facultatea de Sociologie și Asistență Socială din Bucureșt
  • Conferință și lansare de carte
    11.02.2016
    Civilizația Analfabetismului de Mihai Nadin
    Facultatea de Sociologie și Asistență Socială din Bucureșt
  • Conferință și lansare de carte
    11.02.2016
    Civilizația Analfabetismului de Mihai Nadin
    Facultatea de Sociologie și Asistență Socială din Bucureșt
  • Conferință și lansare de carte
    10.02.2016
    Civilizația Analfabetismului de Mihai Nadin
    Universitatea Națională de Arte (Bucureşti)
  • Conferință și lansare de carte
    10.02.2016
    Civilizația Analfabetismului de Mihai Nadin
    Universitatea Națională de Arte (Bucureşti)
  • Conferință și lansare de carte
    10.02.2016
    Civilizația Analfabetismului de Mihai Nadin
    Universitatea Națională de Arte (Bucureşti)
  • Conferință și lansare de carte
    08.02.2016
    Civilizația Analfabetismului de Mihai Nadin
    Librăria Șt. O. Iosif (Brașov)
  • Conferință și lansare de carte
    08.02.2016
    Civilizația Analfabetismului de Mihai Nadin
    Librăria Șt. O. Iosif (Brașov)
  • Conferință și lansare de carte
    08.02.2016
    Civilizația Analfabetismului de Mihai Nadin
    Librăria Șt. O. Iosif (Brașov)
  • Conferință și lansare de carte
    04.02.2016
    Civilizația Analfabetismului de Mihai Nadin
    Club A, București
  • Conferință și lansare de carte
    04.02.2016
    Civilizația Analfabetismului de Mihai Nadin
    Club A, București
  • Conferință și lansare de carte
    04.02.2016
    Civilizația Analfabetismului de Mihai Nadin
    Club A, București
  • Conferință și lansare de carte
    03.02.2016
    Civilizația Analfabetismului de Mihai Nadin
    Facultatea de Matematică, Universitatea din București
  • Conferință și lansare de carte
    03.02.2016
    Civilizația Analfabetismului de Mihai Nadin
    Facultatea de Matematică, Universitatea din București
  • Conferință și lansare de carte
    03.02.2016
    Civilizația Analfabetismului de Mihai Nadin
    Facultatea de Matematică, Universitatea din București

Vă aşteptăm şi pe Blogul editurii:


Newsletter


În pregătire

  • Întâlniri cu Solomon Marcus vol. 3
     de Autor colectiv
  • Biblia vitaminelor
     de Dominique Rueff
  • Fără leac
     de Pamela Weintraub
  • Bătăliile vieții
     de Luc Montagnier
  • Rani deschise 7
     de Solomon Marcus

Ne citesc



Clarisse, de Frédéric Vitoux

Traducător: Cristina Balmuş
Colecția: Cărţi din buzunarul dinspre inimă

Nr. pag.: 299
Format: 13,5x20 cm
ISBN: 978-606-92895-0-1
 
 
roman

Preţ: 25 lei

Cumpără



„Mi-au trebuit 20 de ani ca să scriu acest roman.” În Clarisse, Frédéric Vitoux spune totul despre o viaţă.

Cunoscutul autor francez, membru al Academiei Franceze, critic literar la Nouvel Observateur (Noul Observator), romancier şi scenarist, Frédéric Vitoux evocă în Clarisse o femeie ieşită din comun, un personaj romanesc. Clarisse traversează un secol iluminând familia Vitoux. Şarm şi nostalgie.



 



Nota editurii

Rareori se întâmplă ca un roman să folosească atâta eleganţă şi măiestrie artistică pentru a reuşi să-şi fixeze atât de profund rădăcinile în pământul eternității memoriei, folosind cu o extraordinară forţă arta de a naviga pe linia atât de subtilă a contingenţei dintre real şi imaginar.

Retrasând istoria a trei generaţii ale familiei Vitoux, autorul aşază în centrul naraţiunii figura luminoasă a Clarissei, personaj care dă şi titlul romanului. Dacă la început prezenţa ei pare să fie sufocantă, pe parcursul cărţii devotamentul ei devine însă din ce în ce mai profund, transformându-se, am putea spune, în devoţiune.

Romanul mânuieşte cu graţie arta portretului, a evocării într-un stil epurat a chipului discret, misterios al acestei femei capabile de o iubire adevărată, infinită, pe care singură o defineşte: „Eu nu ştiu să iubesc, ştiu să ador".

Clarisse devine astfel acel personaj unic, dificil de descris în cuvinte simple: „Când mă gândesc la aceşti ani din copilăria mea, iată ce mi se pare, fără îndoială, lucrul cel mai surprinzător: această incapacitate sau această renunţare la a o mai explica pe Clarisse. Ea nu corespundea niciunui model, niciunei imagini asemănătoare, niciunui rol pe care alţii, prin analogie, l-ar fi putut juca. Nu era, prin urmare, nici mătuşă, nici bunică, nici vreo veche servitoare de-a familiei, nici vreo rudă săracă primită la ei. Iar ceea ce e şi mai curios e faptul că prietenii mei, ca şi apropiaţii familiei, o acceptară şi ei pe Clarisse ca pe un fapt incontestabil, ca pe un fenomen pe care nu mai căutară să-l înţeleagă, de parcă această misiune se dovedea imposibilă. Acest mister nu îi preocupa".

Romanul Clarisse propune înainte de toate cititorilor un voiaj în lumea purităţii, a copilăriei, a prieteniei dezinteresate, a frumuseţii omului, a capacităţii lui de a se dărui celorlalţi. O carte hagiografică, deci, în care umbra adevăratei ei inspiratoare, sfânta Chiara d'Assisi, nu este niciodată departe.

Dan Burcea, coordonator colecţie.


Autorul despre carte


Cronică

  •  

    Tango – interviu cu Frédéric Vitoux

    Numeroşi critici literari au subliniat adesea latura mea „feminină”, deoarece, în ochii lor, alunecam convingător în sensibilitatea eroinelor mele, străduindu-mă să înţeleg sau să trăiesc ceea ce ele simţeau.

Semne de carte

  • „Vreau să o iau pe Clarisse drept martoră, ca martoră a mea – acea Clarisse pe care o văd, pe care o reinventez, ale cărei imagini şi prezenţe le suprapun, acea Clarisse căreia îi aduc un omagiu prin intermediul acestor rânduri şi care, la ani de zile de la moartea ei, îmi provoacă şi acum un sentiment de fericire – o bucurie obţinută cu greu, poate, şi care trebuie meritată, dar există oare bucurii pe care să le obţii uşor?”


  • „Legendele se povestesc, sunt inaccesibile, se reinventează, ne scapă întotdeauna. Legendele sunt întocmai ceea ce nu reuşim să ne imaginăm în sensul literal al termenului, ceea ce nu are legătură cu prezentul şi nu revine asupra lui, ceea ce rămâne la distanţă, ceea ce memoria nu poate simplifica, ceea ce documentele istorice irefutabile nu prezintă şi nici nu reprezintă în faţa ochilor noştri, cu urme care, în fond, rămân vagi, anecdotele îndoielnice.”


  • „Când mă gândesc la aceşti ani din copilăria mea, iată ce mi se pare, fără îndoială, lucrul cel mai surprinzător: această incapacitate sau această renunţare la a o mai explica pe Clarisse. Ea nu corespundea niciunui model, niciunei imagini asemănătoare, niciunui rol pe care alţii, prin analogie, l-ar fi putut juca. […] Clarisse ne liniştea. Era punctul de sprijin al copilăriei noastre. Un far ce-şi revărsa asupra noastră bunătatea.”


  • „Pentru noi, Clarisse fu întotdeauna vizibilă. Întotdeauna luminoasă şi edificatoare. Întotdeauna indiscutabilă. Nu ne îndoim de un far, nu contestăm precizia poziţiei lui, nici serviciile pe care le prestează. Acesta iluminează, şi cu asta am spus tot. Furtunile se pot dezlănţui în jurul lui, însă el rezistă, ştim că va face faţă, că este ridicat pe piatră sau pe absolut, că este de nebănuit.”


 
 

©2008-2016. Toate drepturile materialelor prezentate aparţin Editurii Spandugino.